Soldul total al creditelor acordate de băncile populației și companiilor a ajuns la 476,69 miliarde lei la sfârșitul lunii august. Această valoare reprezintă o creștere de 0,9% față de nivelul înregistrat în luna iulie și o avansare de 8,2% comparativ cu luna august 2025. Din perspectiva valorii reale, creditul a înregistrat o creștere moderată, de doar 1,9%, luând în calcul rata inflației anuale de 6,17% raportată de Institutul Național de Statistică.
Analiza structurii creditelor relevă o diferență majoră între tipurile de împrumuturi. Creditul acordat în lei a cunoscut o creștere anuală de 4,3%, ceea ce echivalează cu o scădere de 1,8% în termeni reali. În schimb, creditul în valută a urcat spectaculos, înregistrând o creștere de 17% exprimată în lei și de 12,9% exprimată în euro. Această tendință indică faptul că o parte tot mai mare din finanțări este realizată în euro.
Explicația pentru această preferință a creditelor în monedă străină ține de mediul de dobânzi actual. În condițiile în care dobânzile aplicate creditelor în lei rămân mult peste nivelurile din zona euro, companiile și persoanele fizice optează pentru valută. Această dinamică reflectă modul în care costul împrumutului influențează alegerile de finanțare ale agenților economici în contextul actual al pieței bancare.
În ceea ce privește depozitele, soldul total al populației și companiilor a crescut cu 0,5% față de iulie, ajungând la 688,28 miliarde lei. Comparativ cu luna august 2025, depozitele au avansat cu 8,8%, ceea ce înseamnă o creștere de 2,5% în termeni reali. Totodată, depozitele în valută ale populației au înregistrat o creștere de 9,1% față de anul trecut, atunci când sunt exprimate în lei.
Pe partea opusă, depozitele în lei ale populației au scăzut cu 0,4% într-o singură lună, ajungând la 269,62 miliarde lei. În paralel, creditul acordat statului a cunoscut o creștere lunară de 1,3%, atingând pragul de 289,81 miliarde lei. Aceste date oferă o imagine de ansamblu asupra fluxurilor de capital și a comportamentului de economisire și împrumut al actorilor economici din România.
Contextul economic general este marcat de o inflație care rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În acest peisaj, prognozele pentru economia României indică o perioadă de instabilitate, cu o contractare estimată a PIB-ului de 0,2% în anul 2026, înainte de o revenire de 1,8% în anul 2027. Această evoluție macroeconomică influențează direct costul creditelor și deciziile de finanțare ale populației.