Costul încălzirii locuințelor pentru consumatorii din România ar putea suferi o creștere de peste 10% pe fondul presiunii exercitate asupra prețului gazelor naturale. Această evoluție este influențată de discrepanța dintre prețurile de pe piețele europene și cele reglementate intern, precum și de faptul că schema de plafonare a costurilor este programată să se încheie în martie 2027. Situația este monitorizată de experți, precum Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
Pe piețele europene, prețul gazelor este într-o continuă creștere, fiind afectat de conflictele militare din Ucraina și din Orientul Mijlociu care influențează oferta. Prețul de tranzacționare pe piața Dutch TTF pentru contractul cu scadența noiembrie a crescut cu 162,9% în acest an, ajungând la 72,5 EUR/MWh. La Viena, CEGH oferă o valoare de 73,4 EUR/MWh pentru același tip de contract, în timp ce la ultima zi din septembrie, prețul pentru ziua următoare a închis la 74,15 EUR/MWh.
În România, prețul pentru consumatorii casnici este în prezent de 310 RON/MWh, ceea ce înseamnă 0,31 RON/kWh, luând în calcul costurile de transport, distribuție și taxele. Totuși, furnizorul Engie a notificat clienții că prețul va fi ajustat începând cu luna noiembrie la peste 0,34 lei/kWh. Dacă achizițiile de gaze din import și costurile de înmagazinare vor fi incluse în noul preț reglementat, acesta ar putea depăși vechiul reper de 0,31 lei/kWh, apropiindu-se de valoarea de 0,3462 lei/kWh.
O soluție pentru stabilitatea energetică ar putea veni din producția internă, odată cu intrarea în funcțiune a proiectului Neptun Deep, așteptată în semestrul I al anului viitor. Acest proiect ar urma să furnizeze 8 miliarde de mc de gaz pe an, o cantitate suficientă pentru a acoperi necesarul populației și al industriei. În paralel, o detentare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea permite revenirea importurilor de gaz natural din Qatar, oferind o alternativă pentru stabilitatea pieței.
Consumul total de gaze din România a fost de 6,46 miliarde de metri cubi în sezonul de iarnă dintre noiembrie 2025 și martie 2026. Conform estimărilor Transgaz, consumul ar putea crește cu 0,8-1 miliard de metri cubi în sezonul de iarnă următor, odată cu pornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelei. Chiar și cu un aport de 4-5 miliarde de metri cubi dinspre Marea Neagră, se estimează că necesarul va fi acoperit, existând și cantități disponibile pentru export.
Contextul energetic global rămâne volatil, fiind marcat de fluctuații ale prețurilor la combustibili și de instabilitatea geopolitică. În absența unor noi măsuri administrative de compensare, după expirarea plafonării în aprilie 2027, consumatorii ar putea resimți o povară financiară considerabilă. Această evoluție va afecta în mod special persoanele cu venituri restrânse, dacă prețurile vor urma să se alinieze cu cele de pe piețele europene.