Politica monetară din România va rămâne probabil în regim de staționare pentru câteva trimestre suplimentare, menținând dobânda-cheie la nivelul de 6,5%. Această decizie vine într-un context în care economia românească este pe cale să marcheze un record european prin caracterul persistent al inflației. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că regimul de dobândă actual nu este o lipsă de reacție, ci o evaluare constantă a decalajului dintre cerere și ofertă.
Analizând istoricul economic, Cosmin Marinescu a evidențiat că, în cei 21 de ani de la adoptarea țintirii inflației în 2005, rata prețurilor a respectat intervalul țintă doar în 6 ani. România deține astfel cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar din Uniunea Europeană, având inflația deasupra țintei timp de 12 ani. Oficialul susține că problema nu este strategia de țintire, ci transformarea analizei într-un mecanism decizional automat care ignoră evoluția masei monetare.
Anul 2024 a fost descris de viceguvernator ca fiind un moment de severă slăbiciune a responsabilității economice, marcat de un deficit ESA de 9,3% din PIB. Această expansiune bugetară, comparată cu un „helicopter money”, a fost însoțită de o politică monetară care a virat prociclic prin reduceri de dobândă în iulie și august 2024. Această mișcare a avut loc în ciuda presiunilor de prețuri cauzate de dinamica salarială și impulsul bugetar, îngrânțind spațiul de manevră al BNR.
În perioada 2025-2026, provocările au fost amplificate de șocurile energetice și de natura fiscală a creșterii prețurilor. Deși inflația a depășit 10% în 2025 din cauza măsurilor fiscale precum creșterea TVA, BNR a refuzat majorarea dobânzii pentru a nu afecta credibilitatea politicii monetare într-un an cu deficit de cerere. Șocurile externe legate de conflictul din Orientul Mijlociu au cimentat deciziile de menținere a dobânzii, amânând orice ciclu de relaxare monetară.
Evoluția creditării a arătat dinamici diferite în funcție de perioadă, influențate de politicile aplicate. În 2024, creditul neguvernamental în lei a crescut cu 11,5%, iar cel al gospodăriilor cu peste 13%, pe un teren deja expansionist. Ulterior, schimbarea direcției politicii fiscale a dus la o decelerare a creditului neguvernamental de la 8,8% în 2024 la 6,2% în 2025, în timp ce creditul de consum a scăzut de la 17,4% la 11,1%.
Contextul macroeconomic general indică o încercare de consolidare a finanțelor publice, deficitul bugetar fiind raportat la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. În acest cadru, investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei. Această evoluție a deficitului reflectă eforturile de ajustare după perioadele de expansiune masivă, într-un mediu în care stabilitatea nu poate fi susținută doar prin instrumentele băncii centrale.