Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a expus prioritățile pentru eventuala guvernare, punând accent pe indexarea pensiilor și a salariilor în funcție de rata inflației. Această propunere vizează menținerea puterii de cumpărare a cetățenilor, însă promisiunea este contestată atât de analiști economici, cât și de membri ai propriului partid. Disputa subliniază dificultățile de finanțare într-un context de deficit bugetar și datorie publică ridicată.
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău și membru PSD, a criticat dur această direcție, numind-o o măsură populistă. Acesta a precizat că indexarea ar necesita aproximativ 27 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste 5 miliarde de euro, fără a exista surse clare de finanțare. Conform afirmațiilor sale, astfel de promisiuni sunt făcute în contextul unor posibile alegeri anticipate, deși bugetul nu permite astfel de cheltuieli.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat că implementarea unei indexări la rata inflației este aproape imposibilă fără sacrificii majore. În cel mai optimist scenariu, pensiile și salariile ar putea crește cu doar 7% începând cu 1 ianuarie 2027, un efort care ar costa peste 26 de miliarde de lei. Această sumă este considerată uriașă în raport cu potențialul financiar actual al bugetului de stat.
Situația este complicată de faptul că anul viitor România va avea un vârf istoric de plată a datoriei publice, depășind 100 de miliarde de lei, adică aproximativ 21 de miliarde de euro. În același timp, statul trebuie să reducă cheltuiterile pentru a ajunge la un deficit bugetar de 5,2% din PIB. Adrian Negrescu subliniază că este dificil de convingut Comisia Europeană și finanțatorii străini să accepte creșteri de cheltuieli în aceste condiții.
Pentru a finanța astfel de măsuri, guvernul ar putea fi nevoit să crească colectarea taxelor, să mărească impozitele actuale sau să combată evaziunea fiscală. O altă variantă ar fi reducerea investițiilor în programe precum Anghel Saligny pentru a direcționa banii către pensii și salarii. Totuși, analistul consideră că succesul unui plan de acest tip este puțin probabil, având în vedere volumul masiv de fonduri necesare.
Contextul economic actual este marcat de o gestionare atentă a cheltuielilor publice, în condiții de presiune asupra deficitului. În timp ce discuțiile despre programul de guvernare continuă, autoritățile au menționat anterior că nu vor exista majorări de taxe și impozite în perioada imediat următoare. Această abordare de conservare a resurselor pare să intre în contradicție directă cu planurile de creșteri masive ale cheltuielilor sociale propuse de liderii PSD.