Activitatea companiilor din România a cunoscut o expansiune de 5% în anul 2025, însă această evoluție a fost marcată de o creștere mai accelerată a datoriilor față de venituri. Liviu Sav, cofondator Bridge to Information, a subliniat că, deși anul a fost unul de creștere, profitabilitatea nu a urmat același ritm de dezvoltare. În același timp, piața muncii a înregistrat o scădere a numărului de angajați, ceea ce indică o schimbare în structura operațională a afacerilor.
Conform datelor analizate de Liviu Sav, numărul salariaților a scăzut cu 3,1%, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 130.000 de locuri de muncă. Această scădere este singurul indicator negativ din cadrul evoluției de ansamblu. Liviu Sav a observat că datoriile au crescut într-un ritm mai mare decât cifra de afaceri, sugerând că dezvoltarea business-urilor s-a bazat pe partea de datorie, în loc de aportul asociaților în capitalul propriu.
O parte semnificativă din creșterea valorică a fost generată de comerțul cu amănuntul alimentar nespecializat, care a adus aproximativ 10 miliarde de lei din totalul de 135 de miliarde de lei de creștere a cifrei de afaceri. Alte contribuții importante au venit din comercializarea energiei electrice, construcțiile de clădiri și sectorul farmaceutic. Aceste segmente, împreună cu fabricarea autovehiculelor și sectorul gazelor, au reprezentat împreună aproximativ 39% din creșterea totală a cifrei de afaceri.
În ceea ce privește sectoarele cu cele mai mari creșteri procentuale, acestea provin adesea din zona de producție, precum fabricarea jocurilor și jucăriilor sau producția de materiale prețioase. Analiza celor 15 coduri CAEN cu cifră de afaceri de cel puțin jumătate de miliard de lei arată creșteri între 30% și 100%. Un caz particular este repararea încălțămintei, unde cifra de afaceri a crescut cu peste 100%, un fenomen interpretat ca un semnal de criză prin care consumatorii preferă repararea produselor în loc de achiziția unor obiecte noi.
Sectorul fabricării vehiculelor de luptă a înregistrat, de asemenea, o evoluție, cu o reducere substanțială a pierderilor, de la 21 de milioane de lei la 5 milioane de lei. Totodată, colectarea plantelor și fructelor din flora spontană a înregistrat o creștere atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității. Aceste variații sectoriale arată o diversitate mare în modul în care companiile au reușit să își ajusteze performanța economică în raport cu cererea de pe piață.
Contextul economic general indică o perioadă de ajustări pentru forța de muncă, în condițiile în care salariul mediu net a scăzut la 5.688 de lei în august. Această scădere a veniturilor medii a apărut în contextul în care majorarea anuală a salariilor nu a reușit să țină pasul cu nivelul inflației. Această dinamică a consumului poate influența direct capacitatea de plată a companiilor și nivelul datoriilor pe care acestea le contractează pentru a menține activitatea.