Companiile care angajează cel puțin 50 de persoane și nu respectă cota legală de angajare a persoanelor cu dizabilități ar putea vira sume considerabile direct către bugetul de stat. Această posibilitate apare în contextul proiectului de lege L387/2026, care vizează modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Dacă noile reguli vor reduce numărul de unități protejate autorizate, firmele vor avea mai puține opțiuni de achiziții pentru a îndeplini obligațiile legale.
În prezent, angajatorii cu minimum 50 de salariați trebuie să includă în forța de muncă un procent de cel puțin 4% persoane cu dizabilități. În cazul în care acest prag nu este atins, companiile pot plăti integral contribuția către stat sau pot direcționa jumătate din sumă către achiziții de produse și servicii de la unități protejate. Analiza realizată de Grecu Partners arată că, dacă furnizorii eligibili dispar, banii care astăzi sunt folosiți pentru aceste achiziții vor ajunge direct în bugetul de stat.
Simulările efectuate de Grecu Partners, bazate pe un salariu minim brut de 4.325 de lei, evidențiază impactul financiar pentru diferite tipuri de companii. O firmă cu 50 de angajați care nu are niciunul cu dizabilități ar putea pierde până la 51.900 de lei pe an, sumă care ar putea fi virată la stat în loc de achiziții. Pentru o companie cu 100 de angajați, această sumă poate ajunge la 103.800 de lei pe an, dacă societatea nu mai găsește unități protejate care să îndeplinească condițiile propuse.
Proiectul L387/2026 urmărește combaterea situațiilor în care statutul de unitate protejată este utilizat pentru activități economice fictive, fără participarea reală a persoanelor cu handicap. Textul legislativ propune ca statutul de unitate protejată să fie legat de existența unui furnizor acreditat de servicii sociale sau a unei întreprinderi sociale de inserție. Totuși, avocații de la Grecu Partners consideră că problema ar trebui abordată prin verificarea activității efective desfășurate, nu prin limitarea categoriilor de entități care pot constitui astfel de unități.
Există îngrijorări privind soarta celor aproximativ 2.000 de persoane cu dizabilități care lucrează în cele 459 de unități protejate autorizate din România. Proiectul nu estimează câte dintre aceste unități vor înceta să mai funcționeze după aplicarea noilor reguli, ceea ce creează incertitudine pentru angajatori și angajați. De asemenea, avocații semnalează că noile prevederi elimină obligația ca unitățile protejate să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și să prezinte rapoarte financiare anuale.
Sistemul actual de protecție a persoanelor cu dizabilități în România se bazează pe un mecanism de compensare prin achiziții de la unități specializate. La nivelul legislației privind protecția persoanelor cu handicap, companiile sunt încurajate să susțină economia socială prin cumpărarea de produse de la furnizori autorizați. Modificările propuse prin proiectul L387/2026 ar putea schimba radical acest echilibat, transformând un instrument de sprijin economic într-o taxă directă plătită către bugetul de stat.