Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a solicitat Guvernului să renunțe la reducerile de fonduri prevăzute în rectificarea bugetară propusă. Această decizie ar implica o scădere a finanțării pentru sectorul cercetării de aproximativ 77 de milioane de lei. Suma vizează în principal resursele naționale utilizate pentru susținerea programelor de cercetare-dezvoltare din țară.
Deși această diminuare reprezintă doar 0,004% din PIB, CINCDR avertizează că impactul asupra institutelor de cercetare va fi semnificativ. Organizația subliniază că aceste instituții utilizează fondurile din contractele de cercetare pentru a achita salariile angajaților lor. În plus, există riscul ca proiectele care beneficiază de finanțare europeană, derulate de către aceste institute, să fie afectate direct de aceste tăieri bugetare.
Pe lângă sectorul dedicat cercetării, organizația a semnalat și alte pierderi financiare importante. La capitolul învățământ, finanțarea provenită din bugetul de stat este redusă cu aproximativ 305 milioane de lei. În acest context, CINCDR solicită ca bugetul pentru anul 2027 să includă un calendar multianual de creștere a finanțării pentru cercetare. Aceștia propun ca deciziile economice să fie luate în dialog direct cu comunitatea științifică.
Situația financiară a cercetării în România este una critică la nivel european, conform datelor furnizate de organizație. România finanțează cercetarea mai puțin decât orice alt stat al Uniunii Europene, fiind pe ultimul loc în Europa în acest clasament. Mai mult, țara are cei mai puțini cercetători raportați la populația ocupată și este singurul stat membru unde finanțarea publică pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani.
Datele furnizate de Eurostat confirmă dificultățile sectorului, arătând că alocările bugetare publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB. Această cifră este de aproape opt ori sub media europeană a acestui indicator. Această discrepanță evidențiază dificultatea de a atinge standardele de dezvoltare tehnologică și științifică impuse de restul membrilor Uniunii Europene.
Evoluția bugetară a cercetării în România este marcată de o scădere constantă a investițiilor publice pe termen lung. Comparativ cu alte state europene, nivelul de alocare pentru inovare și dezvoltare rămâne critic de scăzut, ceea ce afectează competitivitatea economică. Această tendică de scădere a finanțării pe locuitor este o anomalie în cadrul Uniunii Europene, unde majoritatea statelor mențin sau cresc aceste alocări.