Aproape 2.879 de decese au fost asociate temperaturilor ridicate din România în perioada iunie–septembrie 2025, conform raportului „Starea Climei – România 2026”. Datele, publicate pe 14 octombrie, indică faptul că impactul caniculei asupra mortalității este semnificativ, deși aceste decese nu sunt consemnate oficial ca fiind provocate direct de căldură. Estimarea statistică a cercetătorilor include un interval de încredere de 95%, situat între 2.534 și 3.199 de decese.
Fenomenul de mortalitate cauzată de temperaturile extreme depășește de departe impactul accidentelor rutiere din țară. În timp ce datele preliminare ale Comisiei Europene arată că aproximativ 1.300 de persoane au murit în accidente de circulație în România pe parcursul întregului an 2025, numărul deceselor estimate din cauza căldurii în doar patru luni este de peste două ori mai mare. Statistic, unul din fiecare 26 de decese înregistrate în România în acele luni poate fi atribuit temperaturilor care au depășit pragul local de confort termic.
Mortalitatea nu a fost distribuită uniform, concentrându-se în episoade specifice de caniculă severă. Săptămâna începută pe 21 iulie 2025 a avut cel mai mare impact, fiind asociată cu aproximativ 794 de decese, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul celor patru luni. Alte perioade critice au fost săptămânile de la 23 și 30 iunie, cu aproximativ 350 de decese fiecare, precum și începutul și mijlocul lunii august. Aproape 61% dintre decese s-au produs în cele mai calde 5% dintre zile.
Persoanele de peste 75 de ani reprezintă cea mai vulnerabilă categorie, fiind afectate disproporționat de temperaturile ridicate. Deși această grupă constituie doar aproximativ 8% din populația României, aproximativ două treimi dintre decesele estimate s-au produs în rândul vârstnicilor. Riscul de deces pentru aceștia a fost de 21 de ori mai mare decât pentru restul populației. În această categorie, au fost estimate 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, deși rata de mortalitate a fost mai ridicată la bărbați.
Riscul este extrem de diferențiat în funcție de regiunea de locuire, cu cele mai mari rate în sud și sud-est. Județul Teleorman a înregistrat 490 de decese, fiind de peste 27 de ori mai afectat decât Bistrița-Năsăud, unde cifra a fost de 18. Alte județe cu impact ridicat au fost Dolj, Brăila, Giurgiu, Călărași, Olt și Ialomița. La nivel regional, în sud și sud-est s-au estimat 239 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu doar 58 în zonele din centru și nord.
Raportul subliniază faptul că România nu deține un plan național complet pentru caniculă și sănătate, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Deși există un plan interministerial din 2007, acesta nu include monitorizarea mortalității și identificarea persoanelor vulnerabile așa cum solicită standardele internaționale. Autorii recomandă prioritizarea măsurilor de protecție pentru vârstnicii care locuiesc singuri și pentru județele din sud și sud-est, unde riscurile climatice sunt cele mai severe.