Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR) a transmis o scrisoare deschisă Guvernului, alertând autoritățile cu privire la situația critică a finanțării pentru cercetare. Conform datelor furnizate de organizație, România se află în cea mai slabă poziție din Uniunea Europeană în acest segment, alocând sume infime pentru dezvoltare. Instituția subliniază că nivelul actual de investiții este extrem de scăzut în comparație cu restul statelor membre ale UE.
Datele de la Eurostat arată că alocările bugetare publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB. Această cifră este de aproape opt ori sub media europeană, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în Europa. În plus, România este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani, având și cei mai puțini cercetători raportați la populația ocupată.
O rectificare bugetară propusă de Guvern aduce o reducere a fondurilor, afectând aproape în întregime banii naționali destinați programelor de cercetare. Această tăiere de aproximativ 77 de milioane de lei, echivalentul a 0,004% din PIB, vine la final de an, când institutele naționale așteaptă plata pentru munca deja efectuată. În contextul în care finanțarea de bază, Programul Nucleu, a scăzut deja cu o treime în termeni reali din 2024 până în prezent, situația este alarmantă.
Reducerea finanțării naționale pune în pericol direct implementarea proiectelor de cercetare și investiții finanțate din fonduri europene. Institutele naționale trebuie să asigure continuitatea activităților și resursele umane pentru a îndeplini indicatorii asumați în aceste programe. CINCDR avertizează că neîndeplinirea obligațiilor în proiectele europene poate duce la corecții financiare și la recuperarea fondurilor deja acordate, transformând o economie mică într-o pierdere mult mai mare pentru România.
Impactul acestei decizii nu se limitează doar la sectorul științific, deoarece și capitolul Învățământ suferă o reducere a finanțării de la bugetul de stat de aproximativ 305 milioane de lei. Organizația subliniază că educația și cercetarea fac parte din același ecosistem al cunoașterii și nu trebuie tratate ca domenii din care se poate tăia pentru echilibrarea bugetului. Slăbirea universităților sau a institutelor va afecta inevitabil capacitatea țării de a produce inovare și tehnologie.
În cadrul Uniunii Europene, diferențele de investiții în cercetare și dezvoltare (R&D) sunt marcante, fiind un indicator cheie al competitivității economice. Statele membre sunt încurajate să își crească alocările pentru a susține tranziția tehnologică, însă România rămâne în urmă față de media europeană. Programul de guvernare actual promite o traiectorie către 1% din PIB pentru cercetare până în anul 2030, însă specialiștii cer decizii bazate pe dialog cu comunitatea științifică.