Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în sistemul energetic național în decurs de două săptămâni. Această mișcare este anticipată de autorități pe măsură ce nivelul apei de la Dunăre începe să crească, oferind condițiile necesare pentru funcționare. Repornirea este esențială pentru recuperarea unei surse de electricitate care produce constant, oferind stabilitate sistemului, în special în perioadele critice de seară.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a indicat că abordarea actuală vizează o reluare a producției în a doua jumătate a lunii, adică în următoarele două săptămâni. Procesul de pornire va fi unul treptat, începând cu un singur reactor. Dacă debitul de apă va fi suficient, se va trece ulterior la repornirea celui de-al doilea reactor, pentru a asigura o capacitate de până la 1.400 de MW.
Nivelul apei la centrala de la Cernavodă a ajuns la 261 de cm, iar specialiștii de la Apele Române prognozează o creștere zilnică de 1-2 cm. Deși este necesară o creștere considerabilă până la pragul de -230 de cm, de la care a fost închisă centrala, oficialii din Energie menționează posibilitatea redeschiderii luna viitoare. Pe 3 noiembrie, nivelul apei este estimat la 248 de cm.
Expertul în Energie, Corina Murafa, a menționat că acest influx de energie ar putea duce la o scădere a prețurilor, dar a avertizat să nu ne facem iluzii. Această perspectivă este limitată de faptul că piețele sunt interconectate, iar în întreaga regiune există o problemă generală de deficit de aprovizionare. Impactul asupra costurilor pentru consumatori rămâne un subiect de monitorizare atentă.
În prezent, pe piața angro pentru ziua următoare, România deține cel mai mare preț al energiei electrice. Din cauza unei veri dificile în domeniul energetic, specialiștii estimează că facturile ar putea fi mai mari cu până la 20% în perioada următoare. Redeschiderea reactoarelor ar putea ajuta la reducerea dependenței de importurile scumpe de energie necesare în timpul serii.
Situația prețurilor la energia electrică în România este influențată de dinamica piețelor regionale și de disponibilitatea resurselor de producție internă. În contextul actual, prețurile din România sunt comparate adesea cu cele din alte zone, existând diferențe semnificative față de piețele din Asia sau SUA, unde costurile sunt de aproximativ 2,5 ori mai mici.