Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în cursul lunii septembrie, conform unor informații confirmate de reprezentanții Ministerului Energiei. Secretarul de stat Cristian Bușoi a explicat că situația rămâne rezervată din cauza evoluției defavorabile a debitului Dunării. Repornirea celor două reactoare ar putea avea loc abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognozele meteorologice și de nivelul apei de la intrarea în țară.
Problema principală vizează insuficiența apei necesare pentru funcționarea pompelor de răcire ale reactoarelor. Cristian Bușoi a precizat că prognozele pentru următoarele 10 zile indică un nivel al debitului Dunării care nu permite redeschiderea în siguranță a centralei. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare, se anunță scăderi importante ale debitului în perioada următoare, ceea ce amână procesul de reluare a producției de energie electrică.
Pentru a compensa lipsa energiei furnizate de Cernavodă, România apelează în principal la importuri de electricitate. Cristian Bușoi a menționat că funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia a fost un factor important în acest context. De asemenea, centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au funcționat la capacitate maximă, alături de alte unități mai mici, pentru a susține cererea de energie din sistemul național.
Energia solară și cea eoliană au jucat un rol crucial în echilibrarea sistemului în perioada actuală. În timpul zilei, producția solară a ajutat la acoperirea consumului, în timp ce energia eoliană a redus necesarul de importuri în orele de vârf. Cristian Bușoi a observat că, în momentele cu producție eoliană importantă, importurile au fost sub 1500 de megawați, însă în perioadele cu vânt slab, acestea au ajuns până la 2500 de megawați.
Înainte de închiderea reactoarelor, situația era diferită, existând chiar supraproducție prin surse solare în timpul zilei. Această surplus de energie era trimis către sudul țării, către Bulgaria, uneori chiar la prețuri negative, pentru a fi utilizat ulterior în orele de vârf. În prezent, acest mecanism de export al surplusului nu mai este disponibil, deoarece capacitățile solare au înlocuit fluxurile de energie care erau disponibile anterior.
Gestionarea deficitului de energie în România implică monitorizarea constantă a resurselor de apă și a producției de energie regenerabilă. Deciziile privind funcționarea reactoarelor de la Cernavodă sunt strâns legate de parametrii hidrologici ai Dunării, factor care determină posibilitatea utilizării sistemelor de răcire. Ministerul Energiei menține planuri de rezervă și comitete pregătite pentru a gestiona orice eventualitate care ar putea afecta securitatea energetică a țării.