Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea rămâne oprite cel puțin până la jumătatea lunii octombrie. Această situație este cauzată de faptul că debitul Dunării nu permite, în prezent, repornirea unităților de producție în condiții de siguranță. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a indicat că prognozele pentru următoarele zece zile nu arată o îmbunătățire suficientă a nivelului apei necesar pentru funcționare.
Situația la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind în continuare rezervată. Prognozele meteorologice și hidrologice pentru următoarea perioadă de zece zile indică un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă insuficient pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. Această insuficiență afectează direct pompele de răcire ale reactoarelor, elemente esențiale pentru procesul de funcționare.
Redeschiderea centralelor nu este prevăzută în luna septembrie și ar putea avea loc abia spre jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului. Cristian Bușoi a menționat că, deși au existat mici creșteri în ultimele zile, urmează scăderi importante ale debitului. Deși există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice eventualitate, nivelul actual al apei nu permite redeschiderea unităților.
Pentru a compensa lipsa producției nucleare, România apelează în principal la importurile de energie electrică. În acest proces, funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia a fost foarte importantă pentru echilibrul sistemului. De asemenea, centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, împreună cu alte unități mai mici, au funcționat la capacitate maximă pentru a susține cererea.
Producția de energie solară și cea eoliană au contribuit semnificativ la reducerea importurilor în perioadele de vârf. În timpul zilei, energia solară a ajutat la acoperirea nevoilor, în timp ce energia eoliană a oferit contribuții importante în timpul serii. În momentele cu producție eoliană ridicată, importurile au fost sub 1500 de megawați, însă în momentele cu producție scăzută, acestea au ajuns la 2500 de megawați.
Centrala de la Cernavodă a suferit o oprire completă pe 13 august, după ce Unitatea 1 fusese deja oprită la sfârșitul lunii iulie. Autoritățile au încercat să prelungească funcționarea Unității 2 prin măsuri de redirecționare a apei, inclusiv prin dislocarea unei stânci de pe Dunăre și scufundarea a patru barje pentru a crește debitul spre centrală.