Reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în următoarele zece zile, conform declarațiilor oferite de Cristian Bușoi. Secretarul de stat a explicat, în urma Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout, că nu se poate stabili o dată exactă pentru revenirea celor două unitate în Sistemul Energetic Național. Această decizie este dictată de prognozele privind debitul Dunării, care nu permit în acest moment stabilirea unui moment precis pentru redeschiderea reactoarelor.
Situația energetică la nivel regional a cunoscut o stabilizare, iar presiunea asupra importurilor de electricitate din Ungaria a scăzut. Cristian Bușoi a menționat că în toate celelalte țări din regiune parametrii de funcționare sunt în limite normale. Totuși, în România, principalele dificultăți sunt cauzate de lipsa producției nucleare de la Cernavodă și de nivelul redus al producției hidroelectrice, deși unitățile pe gaz natural funcționează la capacitate maximă.
În ceea ce privește gestionarea consumului, România va continua să apeleze la importuri în intervalele cu cerere ridicată. Cristian Bușoi a avertizat că, pe baza prognozelor, importurile ar putea atinge maxime istorice de aproximativ 3.500 MW în anumite zile din octombrie. Aceste vârfuri de consum vor fi înregistrate în principal în jurul orei 21:00, în timp ce în timpul zilei nu există probleme cu asigurarea consumului intern.
Pentru a compensa deficitul, anumite capacități de producție sunt puse în funcțiune, inclusiv la Complexul Energetic Oltenia. Joi, o unitate de la Turceni va reveni în funcțiune, astfel încât trei grupuri să poată funcționa în paralel. De asemenea, anumite capacități trec prin perioade programate de mentenanță, cum este cazul la Iernut, însă aceste intervenții au fost deja incluse în estimările oficiale privind funcționarea sistemului energetic național.
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a fost necesară din cauza scăderii debitului Dunării, care a afectat condițiile de răcire în siguranță. Prima unitate a fost oprită pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, când nivelul apei nu mai putea asigura răcirea turbinelor. Această situație a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție, afectând aportul de 20% pe care centrala îl aducea în condiții normale.
Centrala de la Cernavodă este singura unitate nucleară din România și utilizează două reactoare CANDU, fiecare având o putere de aproximativ 700 MW. Funcționarea acestora este critică pentru echilibrul energetic național, având în vedere rolul lor de bază în producția de electricitate. Menținerea reactoarelor în stare sigură este prioritatea până când parametrii hidrologici vor permite reluarea procesului de producție.