BT Pensii a raportat o creștere importantă a numărului de persoane care utilizează serviciile sale pentru economisire pe termen lung. Compania a ajuns la un total de 300.000 de participanți în cadrul fondurilor de pensii facultative Pensia Mea și Pensia Mea Plus. Prin aceste instrumente financiare, participanții au reușit să acumuleze active de peste 1 miliard de lei. Datele indică faptul că, în anul 2026, una din două persoane care a ales un fond de pensii facultative a optat pentru un fond administrat de BT Pensii.
Performanța comercială a administratorului este susținută de un număr de 86.000 de participanți noi înregistrați în anul 2026. Această cifră reprezintă o creștere de 40% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe lângă numărul de clienți, s-a observat și o majorare a fluxului de bani, valoarea contribuțiilor lunare crescând cu 76% față de anul trecut. În prezent, contribuția medie raportată de companie este de 135 de lei pe lună.
Profilul participanților arată o interesare din partea persoanelor tinere pentru planificarea financiară. Din totalul utilizatorilor, 30% dintre participanți se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 35 și 44 de ani, în timp ce 22% au vârsta de până la 34 de ani. Un aspect relevant este faptul că unul din opt participanți beneficiază și de contribuții din partea angajatorului. Flexibilitatea este un alt element cheie, contribuția la fond putând fi modificată oricând de către client.
Sistemul de economisire permite o personalizare a sumelor depuse în funcție de veniturile individuale. Contribuția la un fond de pensii facultative pornește de la un prag de 50 de lei pe lună. Aceasta poate ajunge până la un nivel de 15% din venitul brut lunar al participantului. Această structură permite adaptarea planului de economisire la capacitatea financiară a fiecărei persoane, oferind o opțiune de gestionare a resurselor pe termen lung.
Un studiu realizat de Quantix pentru Banca Transilvania în august 2026 subliniază o schimbare de mentalitate în România. Românii încep să vadă pensionarea ca pe o etapă activă a vieții, nu doar ca pe o retragere din activitate. Totuși, există un decalaj între dorința de a avea un stil de viață activ la pensie și resursele financiare disponibile. Această discrepanță între aspirații și pregătirea financiară actuală alimentează interesul pentru planificarea pe termen lung.
Situația demografică și nivelul veniturilor de pensionare impun nevoia de venituri suplimentare. În România, pensia publică este în medie mai mică de 3.000 de lei pe lună, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din salariul mediu net. Conform datelor Institutului Național de Statistică, raportul dintre numărul de persoane care lucrează și pensionarii de asigurări sociale de stat este de 10 la 8. Din aceste motive, utilizarea Pilonului 3 devine o componentă relevantă pentru pregătirea financiară.