Evoluția activității economice în a doua parte a anului 2026 ar putea urma un ritm de redresare mai slab decât s-a previzionat anterior, conform noilor evaluări ale BNR. În cadrul ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, membrii Consiliului de administrație au observat că, deși se anticipează o revenire a economiei în semestrul al doilea, aceasta va fi mai modestă. Un aport semnificativ în trimestrul III va fi adus de sectorul agriculturii, contribuind la coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai mici decât cele estimate în luna august 2026.
Performanța economică în trimestrul III ar putea fi inferioră celei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, din cauza dinamicii investițiilor. Indicatorii cu frecvență ridicată sugerează o deteriorare a evoluției economice, atribuită în principal ritmului formării brute de capital fix. În același timp, exportul net poate avea un impact contracționist, deoarece în iulie 2026 dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a scăzut mai mult decât cea a importurilor, făcând ca ecartul dintre acestea să devină ușor negativ.
Situația balanței comerciale și a contului curent a prezentat semne de îngrijire, cu o accelerare a creșterii deficitului anual în prima lună a trimestrului III. Membrii Consiliului au subliniat că deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală față de trimestrul precedent, pe fondul unei deteriorări severe a balanțelor veniturilor. Această evoluție vine după un trimestru II în care activitatea economică a stagnat, după ce în primele trei luni ale anului 2026 economia s-a comprimat cu 0,1%.
În trimestrul II 2026, contracția economiei s-a redus la -0,4% în termeni anuali, față de -1,2% în perioada precedentă, însă această ameliorare a fost determinată aproape integral de formarea brută de capital fix. În contrast cu acest salt al investițiilor, consumul gospodăriilor populației a continuat să își accentueze scăderea față de perioada similară de anul trecut. Membrii Consiliului au evidențiat că investițiile au ajutat la atenuarea contracției, în condițiile în care consumul a rămas într-un trend negativ.
Riscurile privind stabilitatea economică și inflația sunt alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică. Aceste elemente pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și profitabilitatea firmelor, influențând și costurile de finanțare. În acest context, BNR a subliniat importanța absorbției fondurilor europene pentru a susține potențialul de creștere și pentru a atenua efectele consolidării bugetare. Consiliul a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
Deciziile de politică monetară ale BNR sunt influențate de monitorizarea constantă a indicatorilor macroeconomici și a stabilității sistemului financiar. În perioade de incertitudine globală, instituția urmărește echilibrarea cererii și a ofertei pentru a gestiona riscurile inflaționiste. Monitorizarea evoluției investițiilor și a consumului rămâne un element central în evaluarea capacității economiei de a trece de la o perioadă de stagnare la una de creștere sustenabilă.