Consiliul de administrație al BNR a decis, în cadrul ședinței de astăzi, 8 octombrie, menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost luată în urma evoluției inflației, care a înregistrat o scădere de la 10,42% în luna iunie la 6,17% în luna august. Banca centrală a ales să păstreze stabilitatea ratelor, în ciuda semnelor de stagnare economică și a scăderii consumului populației.
În ceea ce privește instrumentele de politică monetară, dobânda la care băncile se pot împrumuta de la BNR rămâne fixată la 7,50% pe an. Totodată, rata dobânzii pe care banca centrală o plătește băncilor pentru fondurile menținute în depozite la BNR a fost stabilită la 5,50% pe an. Instituția a decis, de asemenea, să nu modifice nivelul rezervelor obligatorii pe care băncile trebuie să le păstreze pentru economiile în lei și cele în valută.
Scăderea inflației a fost influențată de dispariția efectelor eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice, precum și de majorarea TVA-ului și a accizelor. Inflația de bază, CORE2 ajustat, a coborât de la 8,3% în iunie la 6,2% în august, pe fondul ieftinirii unor produse agroalimentare. Totuși, BNR estimează că presiunile asupra prețurilor pot reapărea până la finalul anului 2026, din cauza costurilor la combustibili, energie și materii prime.
Evoluția economică a prezentat semne de recesiune, PIB-ul fiind cu 0,4% mai mic comparativ cu trimestrul al doilea din 2025. În primul trimestru al anului a fost înregistrat un recul de 0,1%, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat. Consumul populației a continuat să scadă, în timp ce exporturile nete au afectat negativ evoluția economică, iar deficitul comercial și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele de pe piața energiei adaugă un grad ridicat de incertitudine asupra stabilității economice. BNR ia în calcul și efectele secetei severe din acest an sau posibilele schimbări ale cursului leului ca factori de risc. De asemenea, cererea mai slabă din economie, legată de măsurile de consolidare a bugetului, ar putea contribui la temperarea inflației, însă utilizarea eficientă a fondurilor europene rămâne crucială pentru creșterea potențialului economic.
Contextul actual este marcat de o volatilitate a cursului de schimb, cursul leu/euro având o ascensiune accentuată în septembrie și o creștere abruptă la finalul lunii și la începutul lunii octombrie. Această evoluție a monedei naționale, alături de incertitudinile geopolitice, influențează direct puterea de cumpărare a cetățenilor și costurile la care România se poate împrumuta pe piețele internaționale.