Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din data de 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Această decizie vine într-un context marcat de incertitudini foarte ridicate, fiind o continuare a poziției adoptate anterior. Banca Centrală nu a mai modificat dobânda cheie de la luna august 2024, menținând stabilitatea acestui indicator principal de politică monetară.
Pe lângă dobânda de politică monetară, BNR a decis și menținerea altor indicatori financiari la nivelurile actuale. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50 la sută pe an, în timp ce rata dobânzii la facilitatea de depozit este menținută la 5,50 la sută pe an. De asemenea, instituțiile de credit vor păstra nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele deținute atât în lei, cât și în valută.
Prognoza actualizată a BNR indică faptul că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului 2026. Principalele factori care alimentează această creștere sunt prețurile mai mari la combustibili și energie, precum și creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare. Presiunile sunt accentuate de conflictul din Orientul Mijlociu, de seceta severă din acest an și de deprecierea leului, care face importurile mai scumpe.
Pentru persoanele care au împrumuturi la bancă, decizia BNR nu înseamnă o schimbare automată a ratei de plată. Pentru clienții cu credite legate de dobândă variabilă, costul acestora depinde de evoluția indicilor IRCC sau ROBOR, nu direct de dobânda BNR. O eventuală scădere a ratei dobânzii de politică monetară poate ajuta la reducerea acestor indici, însă efectul asupra ratelor de credit se poate simți cu întârziere, fiind influențat de condițiile pieței.
Economiștii de la Erste/BCR estimează că dobânda-cheie va rămâne la nivelul de 6,50% cel puțin până în mai 2027. Această previziune este susținută de persistența inflației de bază și de presiunile generate de cursul de schimb al leului. BNR subliniază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru a contrabalansa efectele economiei și pentru a susține tranziția energetică și reformele structurale necesare.
Această decizie de menținere a costurilor de finanțare intervine într-un moment în care presiunile asupra bugetului de stat sunt semnificative. În contextul actual, România se confruntă cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar, într-o perioadă în care activitatea economică este influențată de riscurile geopolitice și de cerințele de consolidare fiscală impuse pentru menținerea stabilității macroeconomice.