Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această evoluție este influențată de creșterea prețurilor la combustibili și energie, precum și de majorarea cotațiilor materiilor prime. Un alt factor care contribuie la această tendință este evoluția cursului de schimb al leului. În perspectivă mai îndepărtată, instituția anticipează presiuni dezinflaționiste cauzate de factori fundamentali, în special prin reducerea cererii agregate.
Analiza BNR indică faptul că mărirea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare, este determinată de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an. Instituția menționează că aceste presiuni vor fi contrabalansate pe termen lung de corecția bugetară începută în 2025 și continuată în acest an. Această măsură de consolidare bugetară are potențialul de a influența favorabil anticipațiile inflaționiste și de a ajuta la ajustarea deficitului de cont curent.
În raportul său, BNR subliniază existența unor incertitudini majore legate de situația politică internă și de măsurile care ar putea fi adoptate pentru consolidarea bugetară. Acestea trebuie să respecte Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurile de deficit excesiv. De asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică sunt văzute ca riscuri semnificative ce pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și profitabilitatea firmelor.
Pentru a atenua efectele economice negative, oficialii BNR consideră că absorbția și utilizarea maximă a fondurilor europene sunt esențiale. Aceste resurse pot contrabalansa parțial efectele de consolidare bugetară și impactul războiului din Ucraina. Totodată, fondurile europene sunt necesare pentru realizarea reformelor structurale de bază, inclusiv pentru procesul de tranziție energetică, oferind un suport necesar în contextul actual de instabilitate economică și geopolitică.
În primele două luni ale trimestrului III 2026, inflația a cunoscut o scădere substanțială, de la 10,42% în iunie, la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Această scădere a fost susținută de epuizarea efectelor eliminării plafonului la energia electrică și de modificările de TVA și accize din anul precedent. Totodată, rata inflației CORE2 ajustat a scăzut la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, sub impactul cererii de consum mai slabă.
Contextul economic actual este marcat de fluctuații ale cursului de schimb, cursul leu/euro având o ascensiune accentuată în septembrie și o creștere abruptă la începutul lunii octombrie. În acest scenariu, dobânda de politică monetară a BNR a rămas neschimbată, în ciuda prognozei privind creșterea prețurilor până la finalul anului. Evoluția prețurilor rămâne strâns legată de stabilitatea cursului valutar și de factorii externi de tip șoc.