Banca Națională a României a emis un avertisment privind evoluția inflației, care va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026. Conform mintei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, noile prognoze depășesc valorile estimate anterior, pe fondul unor factori externi și interni. Membrii Consiliului de administrație au analizat impactul scumpirii energiei și a combustibililor asupra stabilității prețurilor în economia națională.
Evoluția inflației este influențată de creșterea prețurilor materiilor prime și de variațiile cursului de schimb. Deși în august rata anuală a inflației a fost de 6,17 la sută, comparativ cu 10,42 la sută în iunie 2026, perspectiva pe termen scurt rămâne una de creștere. Această tendință este alimentată de scumpirea combustibililor și de incertitudinile legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează cotațiile petrolului și ale altor bunuri intermediare.
Riscurile la adresa cursului de schimb al leului sunt evaluate ca fiind ridicate de către membrii Consiliului. Presiunea asupra monedei naționale este accentuată de existența deficitelor gemene și de incertitudinile politice interne. În plus, volatilitatea piețelor financiare internaționale și conduita politicilor monetare ale marilor bănci centrale contribuie la o stare de incertitudine care poate afecta stabilitatea raportului de schimb dintre leu și euro sau dolar.
În ceea ce privește politică monetară, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5%. Această decizie a fost luată pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și pentru a susține o creștere economică sustenabilă. Totodată, au fost păstrate neschimbate și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare la 7,50 la sută și pentru facilitatea de depozit la 5,50 la sută.
Piața muncii prezintă semnale mixte, cu o creștere a ratei șomajului BIM la 6,4 la sută în iulie-august, după ce aceasta fusese de 6,8 la sută în trimestrul II 2026. Deși intențiile de angajare s-au redresat în trimestrul III, deficitul de forță de muncă în sectoare precum industria și construcțiile a ajuns la un minim al ultimilor 6 ani. Dinamica salariilor rămâne un factor de monitorizare, având în vedere impactul majorării salariului minim brut.
Contextul economic actual este marcat de o activitate economică ce a stagnat în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1 la sută în perioada precedentă. Consumul gospodăriilor populației continuă să își accentueze scăderea, în timp ce formarea brută de capital fix a generat un salt în dinamica anuală. Aceste evoluții macroeconomice sunt strâns legate de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de consolidarea fiscală necesară.