Banca Națională a României a emis un avertisment privind evoluția prețurilor, indicând faptul că rata anuală a inflației va intra pe o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent. Această previziune vine după o perioadă de scădere a inflației, care a ajuns la 6,17% în luna august, după ce în iunie se situa la 10,42%. Decizia de monitorizare a acestui trend a fost anunțată în urma ședinței Consiliului de administrație a BNR din 8 octombrie 2026.
Ascensiunea prețurilor este atribuită în principal unor factori externi care vor pune presiune pe costurile consumatorilor. BNR estimează că creșterea prețurilor la combustibili și energie va juca un rol decisiv în această evoluție. De asemenea, mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv în sectorul agroalimentar, contribuie la riscul de creștere a inflației. Această situație este agravată de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă care a afectat anul curent.
Pe lângă factorii geopolitici și climatici, evoluția cursului de schimb al leului este menționată ca un alt element de influență asupra inflației. În contextul acestor incertitudini, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard a rămas la 7,50% pe an, în timp ce rata pentru facilitatea de depozit a fost menținută la 5,50% pe an.
Analiza BNR arată că, deși inflația a scăzut în primele două luni ale trimestrului III 2026, ajungând la 6,17% în august, presiunile vor reveni. În luna iulie, rata inflației a fost de 8,16%, ceea ce confirmă o scădere temporară în raport cu valorile din iunie. Totodată, inflația CORE2 ajustat a scăzut la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, sub impactul efectelor de bază și al unei cereri de consum mai slabe.
Activitatea economică din România a prezentat semne de stagnare în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru. Consumul gospodăriilor populației a continuat să scadă în termeni anuali, iar exportul net a redevenit contracționist în perioada respectivă. Deși se anticipează o redresare în trimestrul III 2026, în special prin performanțele agriculturii, incertitudinile politice interne și riscurile globale rămân factori care pot afecta stabilitatea economică.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale, precum BCE sau Fed. În România, stabilitatea prețurilor este influențată și de implementarea reformelor structurale și de utilizarea fondurilor europene. Acestea sunt considerate esențiale pentru a contrabalansa efectele economiei de război și ale crizei energetice, oferind capacitatea de rezistență necesară în fața unor evoluții adverse ale pieței.