Instabilitatea politică de patru luni care afectează România este transformată într-un cost economic major, avertizează economistul Adrian Negrescu. Analistul subliniază că lipsa unui guvern cu puteri depline este factorul principal care alimentează incertitudinea în economia românească. Această situație de blocaj, în care cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu are sprijinul PSD, pune în pericol stabilitatea financiară a țării și capacitatea de a atrage investiții esențiale.
Proiecțiile pentru anul 2026 indică o economie aflată în stagnare, cu un PIB care ar putea oscila între -1,2% și -0,1%. Adrian Negrescu menționează că primul trimestru a înregistrat deja o contracție de 1,7%, iar investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%. În acest context, inflația ar putea rămâne la niveluri de 6–7%, mult peste ținta BNR, în timp ce dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,50%.
Un risc critic identificat de economist este retrogradarea ratingului de credit al României în categoria „junk”. Adrian Negrescu estimează că probabilitatea de a pierde statutul de investiție depășește pragul de 50% în următoarele 6–12 luni. O astfel de decizie ar obliga fondurile care cumpără doar obligațiuni de investiție să vândă titlurile românești, ceea ce ar duce la împrumuturi mult mai scumpe pentru stat, bănci și companii.
Impactul unei scăderi a ratingului ar fi resimțit direct de către cetățeni prin credite mai scumpe și un curs de schimb de aproximativ 5,40 lei pentru un euro. Adrian Negrescu avertizează că pierderea ratingului nu se repară imediat prin instalarea unui guvern, ci necesită ani de consolidare fiscală. În plus, deficitul bugetar ar putea rămâne peste 6% din PIB, situându-se printre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.
Blocajul guvernamental afectează și oportunitățile de reindustrializare prin utilizarea fondurilor pentru apărare. Adrian Negrescu explică faptul că un stat fără un guvern funcțional nu poate negocia contracte sau atrage investitori care caută predictibilitate. În prezent, economia românească se confruntă cu un număr record de insolvențe, cu 3.855 de firme înregistrate în primul semestru, ceea ce indică o suferință preexistentă a sectorului real.
Evaluările agențiilor de rating precum S&P Global și Fitch sunt monitorizate atent de mediul economic. O eventuală retrogradare ar putea compromite planurile de reducere a deficitului bugetar și ar putea reduce bugetele alocate pentru spitale, școli și infrastructură, deoarece o parte mai mare din resurse ar fi direcționată către plata dobânzilor la datorie.