Prețul energiei electrice pentru consumatorii din România a crescut de trei ori în ultimii ani, în ciuda promisiunilor că tranziția către energia verde va reduce costurile. Această observație a fost făcută de Bende Sandor, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, în cadrul conferinței „Energia în priză”. Deputatul a subliniat că, deși populația spera la facturi mai mici, realitatea economică a indicat o creștere semnificativă a costurilor pe măsură ce ponderea surselor regenerabile a crescut.
Analizând evoluția costurilor, Bende Sandor a punctat că în anul 2020 prețul energiei era de 68 de bani per kWh, însă în anul 2026 acesta a ajuns la 1,60 lei per kWh. Parlamentarul a menționat că, deși nu este sigur că tranziția verde este cauza principală a acestui fenomen, aceasta reprezintă percepția majorității cetățenilor. Această situație pune sub semnul întrebării eficacitatea actualelor strategii de implementare a obiectivelor climatice fără o protecție adecvată a consumatorilor.
Problema stabilită de Bende Sandor nu vizează doar producția, ci și lipsa unui sistem energetic complet și funcțional. România are nevoie de o abordare sincronizată la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European, care să finanțeze simultan producția de energie verde, modernizarea rețelelor de transport și distribuție și stimularea consumului. Deputatul a avertizat că instalarea de noi capacități de producție este insuficientă dacă energia nu poate fi transportată, distribuită și stocată eficient atunci când este disponibilă.
Un aspect critic semnalat este nefuncționarea unor capacități de producție internă ieftină, precum reactoarele de la Cernavodă sau hidrocentralele. Din cauza acestor probleme, furnizorii sunt nevoiți să cumpere energie de pe piața liberă, la prețuri ridicate, pentru a acoperi cererea. Bende Sandor a subliniat că investițiile în reactoarele 2, 3 și 4 de la Cernavodă și finalizarea celor 10 hidrocentrale sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului și pentru accesul la energie cu costuri mai mici.
În ceea ce privește soluțiile de stocare, Bende Sandor a menționat că hidrocentralele prin pompaj și lacurile de acumulare pot transforma energia în exces într-o rezervă utilă. De asemenea, a vorbit despre posibilitatea utilizării hidrogenului pentru reconvertirea în energie electrică. Realizarea acestor proiecte ar necesita investiții de 20-30 de miliarde de euro, sume care, indiferent de proveniență, vor fi suportate în final de cetățeni prin bugetul de stat sau prin facturi.
În contextul actual, România se confruntă cu provocări majore privind securitatea energetică și stabilitatea prețurilor. Deși tranziția energetică este un obiectiv global, presiunea economică asupra companiilor și a gospodăriilor rămâne ridicată. Situația este agravată de faptul că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de energie pe cap de locuitor, un indicator care reflectă un consum industrial și casnic redus, nu neapărat o eficiență sporită.