Bancomatele de criptomonede funcționează în prezent fără nicio evidență oficială, lăsând operatorii la discreția oricui, conform unei declarații făcute de Claudiu Negrea. Directorul Direcției de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare și a plăților din BNR a explicat că, deși aceste dispozitive vor fi reglementate prin cadrul european MiCA, la nivel național nu s-a stabilit încă autoritatea competentă care să gestioneze acest sector.
Furnizorii de criptoactive și operatorii de crypto ATM-uri vor avea obligația de a fi notificați și înregistrați în registre publice, însă această facilitate lipsește momentan. Lipsa supravegherii facilitează schemele de fraudă, precum cazul companiei Gioserv, unde banii extrași din conturi au fost depuși cash în astfel de automate. Claudiu Negrea a subliniat că utilizatorii trebuie să înțeleagă că banii depuși la un ATM de crypto nu sunt protejați în depozitele băncii centrale.
Recuperarea sumelor trimise în afara Europei este descrisă ca fiind aproape imposibilă din cauza lipsei unor protocoale de colaborare. Claudiu Negrea a menționat că BNR primește numeroase sesizări privind pierderi de sume considerabile realizate de persoane fizice și IMM-uri. În jurisdicțiile extracomunitare, lipsesc mecanismele de colaborare pe partea de legislație și de combatere a spălării banilor, ceea ce face ca banii care au plecat din sistem să fie irecuperabili.
O nouă schemă de fraudă vizează direct antreprenorii prin promisiuni false de încasare a unor sume de la ANAF. Claudiu Negrea a relatat că mulți persoane cu cifre de afaceri considerabile au căzut în această plasă, crezând că vor primi 3.000 sau 4.000 de lei de la autoritate. Reprezentantul BNR a comparat cedarea datelor de internet banking cu lăsarea portofelului unui străin în parc, subliniind probabilitatea aproape nulă de a recupera bunurile.
Educația financiară rămâne principala linie de apărare împotriva acestor riscuri, fiind susținută de BNR prin parteneriate cu Asociația Română a Băncilor și DNSC. Deși băncile trimit mesaje de avertizare prin aplicații, nivelul de atenție al utilizatorilor este considerat încă relativ scăzut. Autoritățile încearcă să combată fenomenul prin campanii de informare difuzate prin CNA, încercând să crească gradul de protecție al consumatorilor în fața noilor tehnologii.
Contextul economic actual evidențiază o vulnerabilitate crescută a populației în fața presiunilor financiare. Conform datelor de la IRES, percepția românilor asupra propriei bunăstări s-a deteriorat în ultimul an, presiunea financiară devenind principalul obstacol în calea unei vieți mai bune. Această stare de instabilitate poate face ca utilizatorii să fie mai susceptibili la schemele de tip phishing sau la investiții nesigure în active digitale necontrolate.