Banca Mondială a publicat un raport actualizat privind perspectivele economice regionale, în care estimează o perioadă dificilă pentru economia României în anul 2026. Conform instituției, produsul intern brut al țării ar urma să scadă cu 0,5%, într-un context în care România implementează cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune. Această scădere este proiectată să aibă loc în ciuda menținerii unui nivel ridicat al investițiilor publice.
Procesul de ajustare bugetară vizează reducerea deficitului fiscal, care ar putea scădea cu aproape două puncte procentuale până la 6% din PIB în 2026. Această evoluție este susținută de măsuri privind veniturile și de un control mai strict asupra cheltuielilor curente ale statului. În paralel, investițiile publice vor rămâne la un nivel de aproximativ 8% din PIB, fiind finanțate în proporție de peste 70% din fondurile europene.
Contracția economică estimată pentru 2026 este influențată direct de consolidarea fiscală și de costurile mai ridicate cu energia. Totuși, Banca Mondială anticipează o revenire a creșterii în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. Prognoza indică o creștere a economiei de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028, după declinul din anul 2026.
România ar putea fi singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o contracție în 2026. Pentru comparație, Bulgaria este estimată să aibă o creștere de 2,6%, Croația de 2,2%, iar Polonia de 3,6%. De asemenea, raportul subliniază că sectorul auto, responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, reprezintă un risc major din cauza dependenței de piața europeană.
Pe lângă aspectele fiscale, raportul evidențiază progresele în domeniul energetic, menționând proiectul Neptun Deep, care implică investiții de aproximativ patru miliarde de euro. În ceea ce privește tehnologia, inteligența artificială este considerată o soluție pentru productivitate, deși adoptarea este frânată de nivelul insuficient al competențelor. Banca Mondială avertizează că principalul risc pentru deceniul următor este adaptarea insuficientă la AI.
Evoluția economică este strâns legată de stabilitatea prețurilor la energie și de capacitatea de a gestiona șocurile externe. În perioadele de criză ale costului vieții, creșterile bruște ale prețurilor la alimente și energie pot deveni mai frecvente, afectând puterea de cumpărare. Aceste dinamici de preț influențează direct inflația și, implicit, ritmul de consolidare fiscală pe care guvernanțele îl aplică pentru a reduce deficitul bugetar.