Economia României ar putea intra într-o perioadă de scădere în anul 2026, cu o contractare estimată la 0,5%, conform raportului Macro Poverty Outlook – October 2026 publicat de Banca Mondială. Această evoluție negativă este determinată de scăderea consumului populației, de nivelul ridicat al inflației și de implementarea măsurilor de consolidare fiscală. Instituția internațională anticipează însă o revenire la creștere în anul 2027, când Produsul Intern Brut ar putea avansa cu 1,7%, însă succesul depinde de stabilitatea politică și de utilizarea fondurilor europene.
În primul semestru al anului 2026, economia a înregistrat deja o scădere de 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Factorul principal a fost reducerea consumului privat cu 2,5%, influențată de scumpirea energiei și de înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. În contrast, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9%, susținută de investițiile în infrastructură finanțate prin fonduri europene, în special datorită urgenței de a utiliza resursele înainte de închiderea PNRR în august 2026.
Sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 12,3% în prima jumătate a anului, însă industria a suferit o contractare de 2,9% din cauza costurilor mari cu energia. Comerțul a scăzut cu 3,9%, reflectând o cerere internă slabă, în timp ce inflația a ajuns la 10,4% în iunie 2026. Această presiune asupra prețurilor a fost alimentată de volatilitatea piețelor de petrol și de problemele rețelei de electricitate, afectând în mod sever puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici.
Consolidarea fiscală a dus la reducerea deficitului bugetar la aproximativ 2% din PIB în primul semestru, comparativ cu perioada anului 2025. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 25,1%, după majorarea cotei de TVA la 21% în august 2025, însă cheltuielile de personal au scăzut cu 3,9%. Deși deficitul total pentru anul 2026 este estimat la 6% din PIB, datoria publică ar urma să crească de la 59,3% în 2025 la 61,7% în 2026.
Piața muncii arată semne de răcire, cu o rată a locurilor de muncă vacante de doar 0,6% în trimestrul al doilea din 2026. Banca Mondială avertizează că problemele structurale, precum reducerea populației active și plecarea lucrătorilor în străinătate, limitează capacitatea de recuperare a economiei. De asemenea, riscul unei retrogradări a ratingului de țară ar putea crește costurile de finanțare, afectând investițiile private și prelungind perioada de scădere a consumului în anii următori.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, România având un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro disponibil. În contextul acestor transformări economice, sectorul bancar românesc a raportat profituri semnificative în primul semestru al anului 2026, cu Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen deținând împreună peste 60% din câștigurile sistemului. Această stabilitate a sectorului financiar poate oferi un fundament important pentru gestionarea perioadei de consolidare fiscală.