Banca Mondială a emis o nouă prognoză economică prin care estimează că economia României va intra în recesiune în anul 2026. Instituția prevede o contractare a economiei cu 0,5% în acest an, marcând o schimbare față de raportul din iunie, când se anticipa stagnarea. Această scădere este atribuită implementării unei ajustări fiscale ambițioase și costurilor ridicate cu energia, care vor pune presiune pe activitatea economică a țării.
Procesul de consolidare a finanțelor publice vizează reducerea deficitului bugetar cu aproape două puncte procentuale în 2026, până la un nivel de aproximativ 6% din PIB. Această mișcare este considerată cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europa și Asia Centrală. Deși consolidarea va pune presiune pe cererea internă, Banca Mondială subliniază că această strategie ar putea îmbunătăți percepția piețelor asupra României într-un context de costuri de finanțare ridicate.
În ciuda contractării prevăzute, investițiile publice nu vor fi reduse, fiind estimate la aproximativ 8% din PIB. Fondurile europene vor acoperi mai mult de 70% din cheltuielile aferente investițiilor, susținând astfel un model de creștere bazat pe investiții. După perioada de recesiune, Banca Mondială estimează o revenire la o creștere de 1,7% în anul 2027, urmată de un avans de 2% în anul 2028, pe fondul reducerii inflației.
Economia României rămâne vulnerabilă la evoluțiile din industria auto europeană, sector care reprezintă circa 17% din exporturile de mărfuri ale țării. Automobilele constituie mai mult de jumătate din exporturile acestui sector, iar presiunile sunt amplificate de încetinirea economiei europene. Totodată, proiectul Neptun Deep, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, este văzut ca un factor de schimbare a profilului energetic, producția de gaze fiind așteptată în 2027.
La nivel regional, România este singura economie din Europa Centrală pentru care se estimează o scădere în 2026. În comparație, pentru Bulgaria este prognozată o creștere de 2,6%, pentru Croația de 2,2%, iar pentru Polonia de 3,6%. Pentru întreaga regiune Europa și Asia Centrală, ritmul de creștere este estimat să scadă de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, din cauza prețurilor la energie și a incertitudinilor economice.
Situația economică a României este marcată de o tranziție către o disciplină fiscală mai strictă pentru a menține sustenabilitatea bugetului de stat. Această perioadă de ajustare coincide cu o fază de transformare a structurii de creștere, unde consumul intern este temperat în favoarea investițiilor de capital. Monitorizarea deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung a țării.