Banca Centrală Europeană a decis joi, 10 septembrie 2026, să majoreze dobânzile de politică monetară pentru a doua oară în cursul acestui an. Această măsură este luată în contextul presiunilor inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a dus prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril. Noua decizie vizează controlul inflației în zona euro, care a depășit pragul de 3%.
În urma deciziei, facilitatorul de depozit crește de la 2,25% la 2,50%, în timp ce rata operațiunilor de refinanțare trece de la 2,40% la 2,65%. De asemenea, facilitatea de creditare marginală este majorată de la 2,65% la 2,90%. Aceste noile niveluri ale dobânzilor vor intra oficial în vigoare începând cu data de 16 septembrie, într-un moment în care piețele monitorizează atent evoluția prețurilor la energie.
Conflictul dintre SUA și Iran, care a vizat infrastructura energetică de la sfârșitul lunii august, a pus o presiune imensă pe piețele globale. Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril, reactualizând riscurile de creștere a prețurilor în zona euro, o regiune dependentă de importuri. Pe lângă petrol, și prețurile gazelor au cunoscut o creștere, ceea ce poate genera efecte persistente asupra inflației în economie.
Economia celor 21 de țări din zona euro pare să fie mai rezistentă decât se anticipase, în ciuda costurilor ridicate ale combustibililor. Creditarea bancară a accelerat în luna iulie, ceea ce indică faptul că majorarea de dobândă din iunie nu a oprit complet activitatea economică. Această reziliență oferă BCE argumente pentru a continua majorările, deși unii economiști consideră că aceasta ar putea fi ultima măsură pentru moment.
Pe piața obligațiunilor, randamentele pe termen lung au atins niveluri care nu au mai fost întâlnite de dinaintea crizei financiare globale. Această evoluție este influențată de temerile privind inflația și de incertitudinile politice din Germania. În plus, emisiunile de obligațiuni ale marilor companii de tehnologie, necesare pentru investițiile în inteligența artificială, contribuie la presiunea asupra randamentelor pe piața financiară.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată a prețurilor la energie, un factor care poate amâna revenirea inflației la ținta de 2%. În zona euro, stabilitatea energetică este strâns legată de ratingul suveran și de capacitatea de a gestiona șocurile de preț. Evoluția conflictului dintre SUA și Iran rămâne un factor critic pentru prognozele economice ale instituțiilor europene.