Prețurile la carburante în România au intrat într-o perioadă de creștere alarmantă, motorizate de instabilitatea pieței petroliere internaționale. În contextul blocării strâmtoarei Ormuz, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, dacă prețul petrolului ajunge la un nivel de 130-140 de dolari pe baril, riscul ca prețul la pompă să depășească pragul de 13-15 lei pe litru devine foarte real. Această situație ar putea pune în dificultate atât consumatorii, cât și stabilitatea economică a țării.
Situația actuală a prețurilor este deja critică, motorina depășind pragul de 11 lei pe litru la data de 25 septembrie, un nivel fără precedent pentru șoferii din România. Această valoare reprezintă o creștere de aproximativ 32% în doar șapte luni, comparativ cu prețurile de la sfârșitul lunii februarie. În același timp, prețul benzinei a ajuns la 10 lei pe litru, conform datelor furnizate de compania de consultanță Frames, evidențiind o presiune continuă asupra bugetelor cetățenilor.
Adrian Negrescu subliniază că, în cel mai negru scenariu, problema principală nu va mai fi doar costul ridicat, ci însăși disponibilitatea carburantului pe piață. Dacă rutele de transport rămân blocate și oferta de petrol nu va acoperi cererea, scumpirile accelerate către cote istorice vor deveni o realitate inevitabilă. Analistul menționează că volatilitatea pieței este extrem de periculoasă pentru economia românească, deoarece orice știre despre strâmtoarea Ormuz poate muta prețul cu 5-10% în doar câteva ore.
În fața acestor riscuri, statul român se confruntă cu o decizie fiscală dificilă privind nivelul taxelor aplicate. Adrian Negrescu susține că autoritățile trebuie să aleagă între menținerea actualului nivel al taxelor sau urmarea modelului altor țări din UE, unde acciza a fost redusă semnificativ spre minimul permis de legislația europeană. O intervenție asupra TVA-ului sau a accizei ar necesita însă un studiu fundamentat care să estimeze impactul modificărilor fiscale asupra sectorului economic respectiv.
Dependența de producătorii externi reprezintă o vulnerabilitate majoră, deoarece România importă tot mai mult produs finit rafinat din Turcia sau Arabia Saudită. În loc să utilizeze capacitățile de rafinare interne, țara plătește marja industrială altor state, ceea ce transformă creșterea prețului barilului într-o pierdere de sute de milioane de euro din balanța comercială. Această strategie de import de produse rafinate, în detrimentul procesării locale, amplifică expunerea economiei la șocurile externe de preț.
Din punct de vedere statistic, deficitul comercial cumulat pentru țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la circa 2,524 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026. Această cifră este în creștere semnificativă față de perioada similară a anului 2025, când deficitul era de 1,783 miliarde de euro, conform datelor ARICE. Această evoluție reflectă dificultatea de a gestiona costurile energeticști într-un context de scădere a producției interne de țiței.