Impozitele și taxele locale pentru locuințe ar putea suferi majorări masive de 4-5 ori de la începutul anului 2027, conform avertismentului lansat de primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț. Edilul susține că recalcularea acestor taxe va urma o nouă grilă bazată pe valorile notariale, o măsură care ar putea aduce dificultăți financiare cetățenilor. Vladimir Petruț a subliniat că autoritățile trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita un haos social în perioada respectivă.
Conform simulărilor efectuate de primar împreună cu notarii, impactul financiar asupra proprietăților va fi semnificativ. Un exemplu concret oferit de Vladimir Petruț vizează un apartament de 50 de metri pătrați, situat în zona A, pentru care impozitul actual de 480 de lei ar putea ajunge la sume cuprinse între 1.200 și 1.500 de lei. Această creștere ar pune o presiune uriașă pe bugetele familiilor, având în vedere că veniturile pot rămâne la același nivel.
Vladimir Petruț a explicat faptul că noul guvern va se confrunta cu o problemă majoră de gestionare a nemulțumirilor românilor. El a menționat că cetățenii vor fi nevoiți să scoată sume mult mai mari din buzunar, în condițiile unor salarii sau pensii care nu cresc proporțional cu aceste taxe. Edilul a avertizat că, dacă impozitele se vor dubla sau se vor tripla, situația va deveni extrem de tensionată pentru guvernul în funcție.
Deoarece modificarea măsurilor nu mai este posibilă din cauza asumărilor făcute prin PNRR, primarul din Cavnic a propus implementarea unor ajutoare financiare pentru oameni. Vladimir Petruț consideră că discuțiile cu noul guvern trebuie începute cât mai repede pentru a găsi o cale de mitigare a impactului. Fără aceste măsuri de sprijin, edilul susține că procesul de recalculare a taxelor locale va duce la un haos generalizat în țară.
Contextul fiscal actual arată că România colectează din impozitarea proprietăților aproximativ 0,55% din PIB, o cifră mult sub media Uniunii Europene, care este de 1,85%. Deși reforma impozitării la valoarea de piață a fost scoasă din PNRR în iunie 2026, după renegocieri cu Comisia Europeană, România a anunțat că va implementa totuși această schimbare în afara condiționalităților planului european.
Situația este complicată de faptul că amânarea reformei a afectat anterior calendarul fondurilor europene. Guvernul a comunicat în ianuarie 2026 faptul că aceste întârzieri au pus în pericol încasarea unor sume din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, aferente cererilor de plată 4 și 5. Această instabilitate financiară adaugă o presiune suplimentară asupra gestionării bugetelor locale și a stabilității economice.