Capacitatea de stocare a energiei electrice din România a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la data de 1 octombrie. Conform datelor furnizate de Transelectrica, acest nivel reprezintă o evoluție majoră față de martie 2025, când sistemul dispunea de doar 137,2 MW și 269 MWh. În prezent, rețeaua națională utilizează 55 de grupuri de stocare, unele fiind independente, în timp ce altele sunt integrate direct în centralele care produc energia.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că, deși bateriile pot reduce prețurile în perioadele de vârf și pot utiliza surplusul de energie regenerabilă, ele implică riscuri economice. Expertul precizează că procesul de stocare nu generează energie nouă, ci doar mută energia în timp, ceea ce implică pierderi tehnice și un cost suplimentar. Dacă investițiile sunt dimensionate sau amplasate necorespunzător, impactul financiar poate fi resimțit direct de către utilizatorii de energie.
Analiza lui Dumitru Chisăliță arată că rentabilitatea depinde critic de numărul de cicluri de utilizare. Pentru o baterie cu o investiție de 1 milion de lei, care livrează 1 MWh pe ciclu și are un randament de 85%, costul minim al energiei livrate este de 635 de lei/MWh, presupunând 250 de cicluri pe an. Totuși, dacă utilizarea scade la doar 100 de cicluri anual, costul minim de livrare sare la 1.819 lei/MWh, depășind cu 25% prețul mediu de vânzare către consumatorii casnici, estimat la 1.450 de lei/MWh.
Există trei riscuri principale identificate în acest proces de dezvoltare a capacităților de stocare. Acestea includ construirea unor capacități excesive bazate pe diferențele actuale de preț, alegerea unor amplasamente sau intervale de încărcare care pot agrava congestiile din rețea și transferarea costurilor unor investiții nerentabile către consumatori. Această ultimă situație ar putea apărea prin intermediul tarifelor sau al unor scheme de sprijin, afectând direct bugetul familiilor.
În comparație cu regiunea, România rămâne în urma Bulgariei în ceea ce privește capacitatea instalată în baterii. Datele din septembrie arată că Bulgaria dispunea de aproximativ 5,7 GW de putere instalată în sisteme de stocare, o valoare de aproape cinci ori mai mare decât cea din România. Dumitru Chisăliță recomandă ca strategia națională să prioritizeze economia realizată în sistem, nu doar numărul de MW de baterii care sunt instalați în rețea.
Dezvoltarea infrastructurii de stocare are loc într-un context de transformare a sectorului energetic, marcat de proiecte de regenerabile. Recent, Rezolv Energy a pus în funcțiune prima etapă a parcului eolian VIFOR, cu o capacitate instalată de 192 MW, fiind cel mai mare proiect eolian nou din România din ultimul deceniu. Aceste noi capacități de producere necesită, teoretic, sisteme de stocare eficiente pentru a menține stabilitatea rețelei electrice.