România ar putea traversa aproximativ 12 manifestări de criză în următoarele 12 luni, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Președintele Asociației, Dumitru Chisăliță, subliniază că aceste fenomene provin din patru dezechilibre fundamentale: o energie insuficient pregătită, finanțe publice fragile, o infrastructură întârziată și o administrație incapabilă să acționeze preventiv. Începând cu toamna anului 2026, vulnerabilitățile energetice, economice, climatice și sociale vor începe să se alimenteze reciproc.
Sectorul energetic este unul dintre punctele critice, existând un risc foarte ridicat de creștere a prețurilor la electricitate între octombrie 2026 și martie 2027. De asemenea, prețul gazelor naturale este considerat extrem de volatil, cu o probabilitate foarte ridicată de creștere a costurilor de import pentru consumatorii finali. Deși un blackout național nu este scenariul de bază, există riscuri medii sau ridicate legate de adecvatea sistemului electric și de aprovizionarea cu gaze în perioadele de ger.
Combustibilii reprezintă un alt domeniu de îngrijorare, motorina fiind deja într-o stare de criză cu prețuri foarte mari care afectează întreaga economie. Benzina și GPL-ul sunt supuse unor scumpiri probabile în toamna anului 2026, în timp ce kerosenul va crește costul biletelor de avion. Această presiune asupra transportului de marfă și de servicii publice va genera un impact economic amplu, afectând agricultura, construcțiile și distribuția alimentară.
La nivel macroeconomic, inflația și costul vieții sunt prognozate ca având o probabilitate foarte ridicată de creștere între octombrie 2026 și anul 2027. Bugetul public și fiscalitatea vor fi sub presiune, ceea ce poate duce la taxe suplimentare, tăieri de cheltuieli sau investiții amânate. Există, de asemenea, un risc pentru ratingul și finanțarea statului, deoarece costul banilor ar putea crește semnificativ chiar și înainte de o eventuală retrogradare oficială.
Agricultura și securitatea alimentară sunt amenințate de o producție slabă la porumb și furaje, cu efecte ce vor apărea între toamna anului 2026 și vara anului 2027. Scăderea nivelurilor Dunării afectează simultan agricultura, navigația și hidroenergia, agravând criza apei. Toate aceste presiuni pot culmina cu o criză socială și politică în iarna 2026/2027, manifestată prin proteste, instabilitate și o scădere a încrederii populației în deciziile economice luate.
Contextul economic general indică faptul că motorul de creștere al României a încetinit, cu o creștere potențială a PIB-ului de 2%, față de nivelurile de 3,5%–3,75% de dinaintea pandemiei. Deși investițiile publice pot crea oportunități, eficiența utilizării activelor rămâne o provocare majoră. Această evoluție macroeconomicază subliniază dificultatea de a gestiona simultan deficitul bugetar și necesitatea de a finanța infrastructura critică pentru evitarea policrizei anunțate.