Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a lansat un avertisment privind situația actuală a finanțelor publice din România. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a subliniat faptul că statul român se confruntă cu o nevoie netă de finanțare de 60 de miliarde de euro într-un singur an. Analiza sa pune în evidență dimensiunea critică a acestui deficit, care depășește capacitatea de gestionare obișnuită a resurselor bugetare.
Pentru a ilustra magnitudinea sumei de 60 de miliarde de euro, Eugen Rădulescu a realizat un calcul bazat pe numărul de angajați din țară. Acesta a menționat că România are aproximativ 5,1 milioane de salariați, având un salariu mediu net lunar de circa 1.100 de euro. Conform scenariului său, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească un an întreg fără să încaseze niciun ban.
Consilierul guvernatorului BNR a precizat că această sumă de 60 de miliarde de euro nu include banii necesari pentru refinanțarea datoriilor mai vechi. De asemenea, el a menționat că, în acest calcul, a decis să lase deoparte chiar și problema dobânzilor aferente datoriilor. Eugen Rădulescu a avertizat că, într-un astfel de scenariu ipotetic, datoria statului nu ar mai crește doar prin acest necesar, dar problemele legate de dobânzi ar rămâne active.
Situația este legată de deficitul bugetar înregistrat în 2024, pe care Eugen Rădulescu îl indică la un nivel de 9,3% din PIB. Acesta a criticat gestionarea finanțelor publice, folosind termenul de „bairam” pentru a descrie modul în care au fost utilizate resursele în acel an. Conform afirmațiilor sale, statul ar fi ajuns să cheltuiască 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget, generând un dezechilibru major.
Aceste declarații vin într-un context în care BNR s-a distanțat anterior de alte afirmații ale consilierului. În urmă cu aproximativ o lună, Eugen Rădulescu a susținut că românii ar putea ajunge să „mănânce iarbă și scoarță de copac”, declarație care a generat controverse. Atunci, instituția a precizat că mesajele și opiniile exprimate de angajații pe conturile personale reprezintă opinii personale și nu constituie poziții oficiale ale băncii centrale.
Evoluția economică a României este monitorizată atent, în contextul în care motorul de creștere al țării a înregistrat o încetinire. Analizele indică faptul că creșterea potențială a PIB-ului a scăzut la 2%, de la nivelurile de 3,5%–3,75% de dinaintea pandemiei. Deși investițiile publice pot crea oportunități, rămâne o provocare majoră modul de utilizare a activelor pentru a asigura o creștere durabilă a economiei.