Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România trebuie să mențină o disciplină fiscală strictă pentru a evita blocajele financiare. Acesta subliniază necesitatea continuării reducerii deficitului bugetar și a evitării noi angajamente de cheltuieli care nu au surse clare de finanțare. Mesajul său pune accent pe protejarea ratingului de țară și pe evitarea riscului de a intra în categoria de investiții de risc, cunoscută sub denumirea de „junk”.
Evoluția deficitului bugetar arată o tendință de scădere, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere reprezintă o diferență de aproape 27 de miliarde de lei, rezultată, conform lui Alexandru Nazare, din controlul cheltuielilor și din măsurile de consolidare fiscală aplicate în ultimul an.
Presiunea asupra bugetului de stat este accentuată de costurile ridicate cu serviciul datoriei. La sfârșitul lunii iulie 2026, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB, ceea ce înseamnă circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, statul a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei, o sumă care este cu 26,7% mai mare față de perioada similară din 2025, apropiind costurile anuale de 3% din PIB.
Obiectivul Guvernului pentru anul curent este reducerea deficitului la nivelul de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare consideră că această țintă este un pas necesar, însă nivelul rămâne peste pragul european de 3% din PIB. Situația va rămâne complexă din cauza eliminării granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a presiunilor constante asupra cheltuielilor publice, necesitând estimări realiste pentru bugetul anului viitor.
Protejarea ratingului suveran este critică pentru a menține încrederea creditorilor externi și a nu scumpi finanțarea statului. Prima evaluare majoră este programată pentru ianuarie, din partea agenției Fitch, însă orice abateri bugetare ar putea declanșa reevaluări de către alte agenții. Ministrul susține că o cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare, pentru a nu transforma promisiunile politice în obligații nesustenabile.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces continuu care vizează stabilitatea economică pe termen lung. În contextul actual, reducerea acestuia este considerată esențială pentru a permite alocarea de resurse către educație, sănătate și infrastructură. Consolidarea fiscală urmărește să creeze un spațiu bugetar suficient pentru a susține investițiile, care au înregistrat o majorare de 19,9% în trimestrul al doilea din 2026.