Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că anul 2027 ar putea prezenta provocări bugetare mai mari decât anul 2026. Această perspectivă este determinată de multiple presiuni financiare, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare, necesitatea indexării pensiilor și salariilor, precum și gestionarea datoriei publice. Oficialul a subliniat că statul trebuie să evite noi angajamente permanente fără surse de finanțare solide, pentru a asigura predictibilitatea fiscală și responsabilitatea față de generațiile viitoare.
Analizând evoluția actuală, Alexandru Nazare a menționat că deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la un nivel de 4,51% în perioada similară din 2025. În termeni nominali, această scădere reprezintă o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei. Datele Ministerului Finanțelor arată un deficit de 59,42 miliarde de lei pentru perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în intervalul corespunzător din anul precedent.
În ciuda reducerii deficitului, ministrul a precizat că ajustarea bugetară nu s-a făcut prin sacrificarea investițiilor publice. Acestea au depășit pragul de 97 de miliarde de lei în doar opt luni, fiind cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare a comparat acest volum de investiții cu suma cheltuită de România pentru investiții în întreg anul 2023, subliniind efortul de susținere a economiei.
O problemă majoră identificată de șeful Finanțelor este creșterea costurilor cu dobânzile, care au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Această sumă reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada aceeași din 2025, afectând direct credibilitatea fiscală și ratingul de țară. Ministrul a menționat că aceste costuri sunt o explicație clară pentru importanța menținerii unui rating de investiții stabil în fața agențiilor de rating.
Pe lângă cheltuielile cu dobânzile, un alt risc este diminuarea finanțării excepționale prin PNRR, care va impune o schimbare în modul de finanțare a proiectelor. România va trebui să compenseze această scădere prin utilizarea fondurilor de coeziune, o selecție mai strictă a proiectelor bugetate și atragerea capitalului privat. Alexandru Nazare a cerut o tranziție de la simpla stabilizare la o creștere bazată pe investiții inteligente în energie, infrastructură și industrie.
Contextul financiar al României este marcat de evaluarea ratingului suveran de către S&P Global Ratings, care menține calificativul la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Această poziție indică faptul că țara se află la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții. Autoritățile au prezentat agenției atât rezultatele consolidării fiscale, cât și riscurile existente, argumentând că execuția bugetară și predictibilitatea politicii economice sunt esențiale pentru menținerea ratingului.