Proiectul de lege L387/2026 pune în pericol stabilitatea unităților protejate și oportunitățile de angajare pentru persoanele cu dizabilități, avertizează societatea de avocatură Grecu Partners. Conform analizei realizate de experți, intenția statului de a limita numărul organizațiilor care pot funcționa ca unități protejate ar putea avea consecințe negative asupra angajaților actuali și viitori. În același timp, companiile cu peste 50 de salariați ar putea se confrunta cu costuri suplimentare semnificative dacă nu mai găsesc furnizori eligibili.
O unitate protejată este definită ca o firmă sau organizație care angajează persoane cu dizabilități și care comercializează produse sau servicii către alte companii. În prezent, angajatorii care au minimum 50 de salariați sunt obligați să includă în forța de muncă cel puțin 4% persoane cu dizabilități. Dacă acest prag nu este atins, companiile trebuie să plătească integral sau minim 50% din contribuția la stat, având posibilitatea de a folosi diferența pentru achiziționarea de produse sau servicii de la unitățile protejate.
Analiza detaliată a Grecu Partners indică faptul că proiectul L387/2026 încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea numărului de organizații, în loc să verifice dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv. O companie cu 50 de salariați, care nu are angajați cu dizabilități, ar putea ajunge să plătească statului cu până la 60.000 de lei în plus anual dacă nu mai poate apela la furnizori din acest segment. Această schimbare ar putea duce la pierderea locurilor de muncă existente sau la scăderea posibilităților de integrare profesională.
Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că proiectul nu ar trebui adoptat în forma sa actuală, deoarece modificările trebuie să elimine practicile fictive fără a genera incertitudine pentru angajatori. Ea a subliniat că, dacă problema este activitatea fictivă, ar trebui verificată activitatea propriu-zisă, nu selectați fondatorii. Obiectivul proiectului este considerat corect, însă soluțiile propuse necesită revizuire pentru a proteja organizațiile care oferă locuri de muncă reale.
Proiectul a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află în prezent la Camera Deputaților, care este camera decizională pentru adoptarea sau respingerea sa. În legislația actuală, unitățile protejate trebuie să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și să prezinte un raport financiar anual. Totuși, prin noile propuneri introduse de L387/2026, aceste două garanții esențiale pentru utilizarea fondurilor ar putea dispărea complet.
La nivel național, datele oficiale indicate în expunerea de motive a proiectului arată că, la 1 aprilie 2026, în România existau 459 de unități protejate autorizate. Acestea angajau aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 erau persoane cu dizabilități. În același context, documentul menționează un număr de peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități, cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, care se află în țară.