Situația politică din România generează îngrijorări privind stabilitatea fiscală a țării, în contextul dificultăților de formare a unui nou cabinet guvernamental. Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul Fitch Ratings, a avertizat că menținerea ratingului actual va depinde direct de capacitatea Guvernului de a implementa o traiectorie fiscală credibilă. Această perioadă de instabilitate pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a realiza ajustările bugetare necesare pentru stabilitatea economică pe termen lung.
După ce tentativele de formare a unui guvern cu o majoritate parlamentară stabilă au eșuat, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Mureșan are misiunea de a-și constitui echipa de guvernare și de a solicita votul în Parlament, într-un cadru legislativ fragmentat. Un eșec în acest proces ar putea prelungi incertitudinea politică și ar putea amplifica riscurile pentru bugetul de stat și pentru ratingul suveran al României.
Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, cu o perspectivă negativă. Malgorzata Krzywicka a observat că procesul de formare a unui guvern, care ar fi trebuit să fie o remaniere scurtă, s-a prelungit considerabil din timpul verii până în prezent. Fiecare săptămână de criză politică nerezolvată crește dificultatea de a menține acest calificativ de credit pentru țară.
Pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu, România are nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Agenția estimează că în anul 202a 2026 deficitul bugetar va fi de aproximativ 5,9% din PIB, sub pragul de 6,2% stabilit de guvern. De asemenea, este esențială prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB și elaborarea bugetului pentru anul 2027.
O soluție centrală pentru consolidarea fiscală este îmbunătățirea colectării taxelor, deoarece spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat după adoptarea măsurilor de austeritate. Malgorzata Krzywicka a precizat că o creștere economică mai puternică nu poate înlocui necesitatea ajustării bugetare, deoarece câștigurile economice sunt doar marginale. În acest context, economia României este estimată să înregistreze o contracție modestă în 2026, înainte de o eventuală revenire în 2027.
În prezent, obligațiunile românești sunt tranzacționate la randamente apropiate de cele ale statelor cu rating speculativ, România având cele mai mari costuri de finanțare în UE. Deși piața a reacționat relativ benign datorită influxului de fonduri europene, presiunea rămâne mare. S&P Global urmează să revizuiască ratingul țării la începutul lunii viitoare, în timp ce Moody’s a confirmat anterior calificativul Baa3, cu perspectivă negativă.
Contextul politică de la nivel înalt indică o perioadă de incertitudine, în care președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea unei rectificări bugetare. În timp ce procesul de formare a Guvernului Mureșan continuă, autoritățile urmăresc menținerea stabilității economice într-un climat de creștere slabă și inflație ridicată, încercând să evite scenarii de declin economic sever.