Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că modelul economic actual al României, bazat pe costuri reduse, forță de muncă ieftină și consum, a ajuns la limitele sale. Pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung, economia trebuie să treacă printr-o transformare structurală, bazată pe investiții, tehnologie și capital uman. Această schimbare de paradigmă este necesară pentru a permite țării să urce în lanțurile valorice europene și să devină un partener industrial credibil.
Analiza indică faptul că România traversează o perioadă dificilă, cu perspective de stagnare sau contracție economică în anul 2026. După perioade de creștere modestă, precum cea de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, riscul de stagflație rămâne prezent din cauza activității economice slabe și a inflației ridicate. Deși inflația a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, se estimează că rata anuală va rămâne peste 6% până la sfârșitul anului.
Prima condiție pentru succes este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului de stat. Cosmin Marinescu subliniază importanța continuării ajustărilor fiscale și a reducerii deficitului bugetar, proces care trebuie să rămână credibil și în 2027. Situația este complicată de faptul că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile la această datorie sunt estimate să depășească 3% din PIB în cursul acestui an.
O a doua necesitate vizează capitalizarea companiilor și îmbunătățirea infrastructurii financiare. România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană și un grad ridicat de utilizare a creditului comercial, ceea ce pune companiile în dificultate. Pentru a susține investițiile în tehnologie, firmele locale trebuie să aibă capacitatea de a acumula capital și de a asigura o disciplină la plată, devenind mai reziliente în fața șocurilor de lichiditate.
Ultima condiție impusă de viceguvernator este renunțarea la competitivitatea prin costuri în favoarea calității și inovației. „Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești”, afirmă Cosmin Marinescu. Această tranziție este vitală deoarece avantajul costurilor mici se erodează pe măsură ce nivelul de trai și veniturile se apropie de media europeană.
Evoluția indicatorilor macroeconomici arată că reducerea deficitului extern nu este întotdeauna un semn de competitivitate sporită. În prezent, ajustarea balanței comerciale a fost determinată mai degrabă de scăderea consumului și a cererii interne decât de o creștere a exporturilor. Această dinamică confirmă faptul că modelul vechi, bazat pe consumul alimentat de importuri, nu a reușit să genereze o creștere sustenabilă a productivității și a producției interne.