Economia României traversează o perioadă marcată de riscuri de stagflație, perspective recesioniste și inflație persistentă, conform unei analize publicate de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. În documentul său, acesta avertizează că politica monetară se confruntă cu un spațiu de manevră tot mai limitat, din cauza șocurilor energetice și a dezechilibrelor bugetare cronice. Contextul economic actual impune o monitorizare atentă a evoluțiilor macroeconomice pentru a evita amplificarea problemelor structurale ale țării.
Dobânda-cheie, care a fost menținută la nivelul de 6,5% începând cu luna august 2024, ar putea rămâne neschimbată pentru încă o serie de trimestre. Cosmin Marinescu subliniază că România este pe cale să consemneze un record european de politică monetară staționară. Această decizie de menținere a ratelor nu reprezintă o lipsă de reacție, ci o încercare de a nu accentua contracția activității economice într-un moment în care inflația a depășit pragul de 10% în anumite perioade.
Presiunile inflaționiste sunt alimentate în mod continuu de prețurile produselor energetice, iar șocul cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu a devenit o provocare persistentă. Viceguvernatorul explică faptul că aceste șocuri externe, combinate cu cele interne, generează revizuiri constante ale prognozelor economice. Scumpirea energiei poate influența anticipațiile privind viitoarele prețuri, transformând ceea ce era considerat un fenomen temporar într-un proces de inflație durabilă care afectează întreaga economie.
Analiza evidențiază o problemă structurală privind eficiența strategiei de țintire a inflației adoptate de BNR în anul 2005. În ultimii 21 de ani, inflația s-a situat în intervalul țintei doar în șase ani, ceea ce înseamnă mai puțin de o treime din această perioadă. Prin comparație, România se distinge prin cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune, depășind în număr de ani cu care inflația a fost peste țintă performanțele unor economii precum Cehia, Polonia sau Ungaria.
Dezechilibrele bugetare reprezintă un factor critic de vulnerabilitate, având în vedere deficitul de 9,3% din PIB înregistrat în anul 2024. Cosmin Marinescu descrie expansiunea bugetară de atunci ca pe un impuls de tip „helicopter money”, care a alimentat cererea și a agravat problemele economice. Reducerea acestui deficit și gestionarea datoriei publice sunt considerate esențiale pentru stabilitatea macroeconomică, deoarece politica monetară nu poate compensa singură deficitele bugetare și dezechilibrele externe ridicate.
Stabilitatea financiară a țării depinde de un mix de politici economice care să prioritizeze disciplina fiscală și investițiile productive. În contextul actual, consolidarea finanțelor publice rămâne provocarea majoră pentru anii următori, fiind necesară pentru extinderea spațiului de manevră al politicilor economice. Menținerea unei monede sănătoase și a stabilității prețurilor sunt condiții fundamentale pentru o creștere economică sustenabilă și pentru convergența României cu restul economiilor europene.