Reprezentantul BNR, Marinescu, a subliniat necesitatea urgentă de a avea un guvern funcțional pentru a asigura stabilitatea economică a țării. În contextul instabilității politice actuale, acesta a menționat că, deși există semne de consolidare bugetară recunoscute de agențiile de rating, prelungirea crizei politice devine problematică. Revenirea la normalitatea în guvernare este considerată esențială pentru încrederea mediului financiar, a celui investițional, atât intern, cât și extern, precum și pentru mediul antreprenorial românesc.
Un aspect critic identificat este necesitatea unui parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară pentru a gestiona creșterea datoriilor publice. Marinescu a avertizat că ritmul de acumulare a datoriei în România a fost triplu față de perioada pre-pandemie, în timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB. Această evoluție rapidă a datoriilor reprezintă o sursă de îngrijorare majoră pentru stabilitatea financiară a statului român.
Situația cheltuielilor este una alarmantă, deoarece cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la un nivel de peste 3% din PIB. Această cifră este problematică deoarece reprezintă exact limita maximă a deficitului bugetar permisă de legislația europeană. Astfel, România cheltuiește în prezent cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintă, ceea ce pune presiune pe echilibrul financiar și pe capacitatea de gestionare a resurselor publice.
Guvernul trebuie să elaboreze proiectul de buget pentru anul 2027, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar de la 6% din PIB la 5%. Această sarcină devine mai dificilă deoarece Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a încheiat, ceea ce va implica primirea unor fonduri europene mai mici în anul viitor. Marinescu a cerut ca bugetul public să fie curățat de necunoscute și compromisuri, vizând reducerea consecventă a gap-ului de TVA.
Politicile publice trebuie să prioritizeze domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung, precum sănătatea, educația și apărarea. Marinescu a semnalat că alocările suboptimale pentru educație au dus la faptul că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe majore în abilitățile de bază. De asemenea, disciplina financiară scăzută din companiile de stat și dependența acestora de bugetul public reprezintă un semnal de alarmă pentru piețe.
Consolidarea fiscal-bugetară este un pas fundamental pentru menținerea credibilității economice a României pe termen lung. Această disciplină este strâns legată de capacitatea țării de a respecta normele europene și de a evita încetinirea procesului de integrare economică. Fără o gestionare riguroasă a cheltuielilor și a datoriei, stabilitatea macroeconomică și încrederea investitorilor pot fi puse serios în pericol în perioada următoare.