Banca Mondială a publicat marți un raport actualizat privind perspectivele economice regionale, în care avertizează că economia României ar putea suferi o contracție de 0,5% în anul 2026. Această scădere intervine într-un context în care țara implementează o strategie de ajustare fiscală foarte ambițioasă, fiind considerată cea mai riguroasă din regiunea Europei și Asiei Centrale. Analiza instituției internaționale indică faptul că procesul de consolidare bugetară va avea un impact direct asupra nivelului de creștere economică.
Conform datelor furnizate de Banca Mondială, deficitul bugetar al României urmează să scadă cu aproape două puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6% din PIB în anul 2026. Această reducere a deficitului este planificată prin aplicarea unor măsuri specifice privind veniturile statului și prin implementarea unui control mult mai strict asupra cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice sunt menținute la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, fiind susținute în proporție de peste 70% de fondurile europene.
Scăderea economică estimată pentru 2026 este atribuită în principal consolidării fiscale și costurilor ridicate aferente energiei. Totuși, raportul indică o perspectivă de redresare pentru anii următori, susținută de o încetinire a inflației și de revenirea veniturilor reale. Banca Mondială anticipează că economia ar putea crește cu aproximativ 1,7% în 2027 și cu 2% în 2028, după perioada de declin. Această evoluție reflectă trecerea către un model de creștere bazat pe investiții, deși consolidarea fiscală va continua să limiteze cererea internă.
Din punct de vedere regional, România se distinge prin faptul că ar putea fi singura economie din Europa Centrală care va înregistra o scădere în 2026. Pentru comparație, prognozele Banca Mondială estimează o creștere de 2,6% pentru Bulgaria, de 2,2% pentru Croația și de 3,6% pentru Polonia. La nivelul întregii regiuni Europa și Asia Centrală, creșterea economică este estimată să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul incertitudinilor și al prețurilor la energie.
Un risc major pentru stabilitatea economică a României rămâne dependența de industria auto, care generează aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale țării. Expunerea la o încetinire a industriei auto europene și la concurența internațională poate afecta semnificativ lanțurile de producție. Totuși, raportul menționează progrese în reformele digitale, fiscale și energetice, precum proiectul Neptun Deep din sectorul gazelor naturale, care implică investiții de aproximativ patru miliarde de euro și urmează să înceapă producția în 2027.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul și de a atrage capital pentru investiții. În contextul actual, piețele monitorizează atent eforturile de consolidare fiscală pentru a evalua sustenabilitatea bugetară și percepția asupra riscurilor de creditare. Capacitatea de a menține investițiile publice la un nivel de 8% din PIB rămâne un factor critic pentru a compensa impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor.