Cercetătoarele Sophie Perry și Leila Fathi, de la City St George’s, University of London, au publicat o analiză care semnalează presiuni asupra prețurilor la cinci categorii de alimente în perioada următoare. Deși estimările nu reprezintă o listă de scumpiri garantate, factorii precum producția internă, dependența de importuri și costurile de transport sunt critici. În România, inflația generală, care rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, poate accentua impactul acestor evoluții asupra consumatorilor.
Ciocolata este produsul cu cea mai mare expunere la factorii internaționali, având în vedere că Africa de Vest asigură aproximativ 70% din producția mondială de cacao. În Coasta de Fildeș, cel mai mare producător global, seceta și ploile neuniforme au afectat plantațiile, provocând uscarea păstăilor tinere. În Ghana, se estimează că producția din sezonul 2026–2027 ar putea scădea cu cel puțin 16%, în timp ce pentru Coasta de Fildeș este anticipată o reducere de peste 10%.
Cartofii sunt vulnerabili din cauza valurilor de căldură din 2026, care ar putea reduce producția europeană cu aproximativ 3,1 milioane de tone. În același timp, suprafața cultivată a scăzut după recolta mare din 2025, ceea ce poate diminua stocurile disponibile. Presiunea asupra prețurilor ar putea apărea spre sfârșitul iernii și începutul primăverii, când stocurile europene ar putea fi epuizate. În România, prețul va depinde direct de capacitatea producției locale de a acoperi cererea.
Legumele cu frunze, precum salata și spanacul, sunt sensibile la temperaturi extreme deoarece au rădăcini superficiale și necesită irigații constante. România se bazează pe importuri din sudul Europei, deci o recoltă slabă în Spania sau Italia poate duce la o ofertă redusă. Prețurile acestor produse sunt extrem de volatile, putând crește brusc după episoade de frig sau secetă. De asemenea, creșterea costurilor cu transportul sau încălzirea serelor influențează direct prețul la raft.
Pâinea și uleiul de măsline sunt, de asemenea, sub monitorizare, deși au dinamici diferite. Prețul pâinii depinde de măcinare, energie, salarii și transport, nu doar de grâu. Uleiul de măsline a scăzut de la peste 8,3 euro pe litru în ianuarie 2024 la aproximativ 3,2 euro în vara anului 2026, dar riscul de creștere rămâne activ. Dependența de importuri în România face ca orice variație de preț la sursă să fie amplificată de transport și cursul de schimb.
Evoluția prețurilor la alimente este strâns legată de stabilitatea piețelor de energie și de condițiile climatice din regiunile de producție. În contextul economic actual, variațiile costurilor cu transportul și energia pot influența rapid prețul final plătit de consumatori. Deși nu se anticipează o scumpire simultană a tuturor produselor menționate, piața ar putea intra într-o perioadă de instabilitate și fluctuații punctuale, în special pentru alimentele care nu sunt produse local.