Numărul de firme și persoane fizice autorizate care au intrat în insolvență a crescut cu aproape 5% în primele opt luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în perioada ianuarie-august, 4.782 de entități au intrat în această stare, comparativ cu cele 4.561 raportate în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție de 4,85% reflectă o presiune economică tot mai mare asupra companiilor din România.
Sectorul construcțiilor și cel al comerțului registrează cele mai grave deteriorări financiare în această perioadă. Comerțul cu ridicata și amănuntul a înregistrat 308 insolvențe, ceea ce reprezintă o creștere masivă de 175% față de anul trecut. În același timp, sectorul construcțiilor a ajuns la 271 de cazuri, afișând o creștere de 256,58%. Industria prelucrătoare este, de asemenea, afectată, înregistrând 167 de insolvențe, un salt de 138,57% față de perioada similară din 2025.
La nivel regional, Bucureștiul conduce detașat clasamentul insolvențelor, cu 861 de cazuri înregistrate în primele opt luni, o creștere de 4,11% față de 2025. Pe următoarele poziții se află Bihor, cu 363 de insolvențe, deși numărul a scăzut cu 11,89%, și Cluj, cu 263 de cazuri, în scădere cu 15,16%. Ilfov a înregistrat 246 de insolvențe, cu o creștere de 2,50%, în timp ce în Timiș au fost consemnate 229 de cazuri, cu 4,18% mai puține.
Doar în luna august, 357 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență, Bucureștiul având cel mai mare număr de cazuri, cu 57 de entități. Bihor a urmat cu 44 de insolvențe, iar Ilfov cu 29 de cazuri. În Cluj și Timiș s-au înregistrat câte 16 insolvențe în această lună. La polul opus, județele cu cele mai puține insolvențe au fost Covasna, cu 20 de cazuri, Harghita cu 24 și Botoșani cu 27 de entități afectate.
Contextul macroeconomic este marcat de stagnarea PIB-ului în trimestrul al doilea și de prezența unei inflații ridicate. Deși inflația a coborât de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, România menține cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Costul finanțării rămâne unul ridicat, dobânda de politică monetară fiind menținută la 6,50% din august 2024, ceea ce pune presiune pe fluxurile de numerar ale companiilor care depind de creditare.
Evoluția indicatorilor economici arată că investițiile, susținute în principal de fondurile europene și PNRR, reprezintă principalul factor care limitează o contracție economică mai severă. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, oferind un sprijin vital economiei. Totuși, această creștere a investițiilor nu a reușit să protejeze uniform toate companiile, multe dintre ele rămânând vulnerabile în fața costurilor mari de finanțare și a cererii insuficiente.