Guvernul Niculescu se confruntă cu o provocare majoră în încercarea de a găsi surse de finanțare pentru datoria publică, pe fondul scăderii apetitului investitorilor pentru titlurile de stat. După o perioadă de cinci luni de instabilitate politică, investitorii străini au redus investițiile în România, ceea ce complică misiunea executivului de a acoperi deficitul bugetar. Această situație forțează țara să se împrumute la cele mai ridicate dobânzi din regiune, din cauza dependenței de creditorii externi.
Conform calculelor, Guvernul Niculescu trebuie să împrumute suma de 80 de miliarde de lei până la finalul anului curent pentru a finanța deficitul. Această necesitate vine într-un context dificil, deoarece în perioada 2025 și 2026 țara a fost nevoită să împrumute peste 250 de miliarde de lei. Sumele uriașe sunt necesare și pentru plata dobânzilor la datoriile vechi, care vor ajunge la aproximativ 60 de miliarde de lei în anul 2026.
Instrumentul titlurilor de stat, folosit anterior pentru a atrage fonduri de la populație, arată semne de slăbire în ultimul an. În primele nouă luni ale anului 2026, românii și investitorii, inclusiv fondurile de pensii de la pilonul II, au cumpărat titluri în valoare de 29 de miliarde de lei. Această sumă este cu 20% mai mică față de finanțarea de 36 de miliarde de lei atrasă de stat în aceeași perioadă a anului 2025.
Christian Năsulea explică faptul că statul va trebui să facă rost de bani în condiții mai proaste, deoarece încrederea creditorilor a scăzut după instabilitatea politică. Deși România poate să-și refinanțeze datoria, analiza este complexă din cauza nivelului și ritmului de creștere foarte mari ale datoriei publice. Christian Năsulea subliniază că haosul intern a redus rezervele necesare pentru a aborda problemele externe care afectează economia.
Situația financiară este agravată de creșterea rapidă a datoriei, care crește cu 4.632 de lei pe secundă, adică 400 de milioane de lei pe zi. Datoria pe cap de locuitor a ajuns la 65.000 de lei, iar în 2026 s-au plătit deja 49 de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Agenția de rating Moody’s a avertizat asupra riscului de retrogradare la „junk”, dacă deficitul bugetar nu va fi ținut sub control prin disciplină fiscală.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne o prioritate critică pentru stabilitatea economică a țării pe termen lung. România are nevoie de politici de reducere a cheltuielilor pentru a ajunge la un deficit sub 3% din PIB până în 2030. În prezent, dependența de fondurile PNRR, care ar putea intra în conturi abia la jumătatea lunii decembrie, limitează marja de manevră a autorităților în gestionarea acestor presiuni financiare.