Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o scădere de 4,8 puncte în luna august, ajungând la valoarea de 39,5 puncte. Deși înregistrat acest declin, nivelul actual al încrederii rămâne peste pragul de 38,1 puncte înregistrat în aprilie, care a reprezentat minimul de acum trei luni. Scăderea a fost determinată în principal de componenta aferentă anticipațiilor, în timp ce indicatorul privind condițiile curente ale economiei a prezentat o evoluție constantă.
Evoluția negativă a indicatorului compozit este susținută de o scădere semnificativă a componentei anticipațiilor, care a pierdut 7,2 puncte, ajungând la 40,8 puncte. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat că această scădere reflectă o înrăutățire a viziunii asupra viitorului economiei românești. Această tendință se manifestă prin prognoze mai nefavorabile legate atât de cursul de schimb, cât și de nivelul ratelor de dobândă pe care participanții la sondaj le estimează.
Analistii anticipează menținerea unei situații de stagflație, definită prin inflație ridicată combinată cu o stagnare a activității economice. În acest context, creșterea PIB este estimată la doar +0,1%, o valoare mult mai mică decât previziunile anterioare, existând chiar și opinii privind o recesiune. În ceea ce privește bugetul, se estimează un deficit de 5,8% din PIB, o cifră cu 0,2 puncte procentuale mai mică față de sondajul din iulie și cu 0,6 puncte procentuale sub estimările din martie.
Prognozele pentru cursul de schimb indică o depreciere a monedei naționale, 90% dintre participanți anticipând acest scenariu în următoarele 12 luni. Media estimată pentru cursul EUR/RON pe un orizont de 6 luni este de 5,3122 lei, în timp ce pentru perioada de 12 luni, valoarea medie este de 5,3628 lei pentru un euro. Totodată, datoria publică calculată ca procent din PIB este anticipată să crească până la un nivel de 63% în următoarele 12 luni.
În ceea ce privește piața imobiliară, 47% dintre participanți estimează o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe în următoarele 12 luni. Restul participanților este împărțit egal între cei care prognozează o scădere sau o creștere a prețurilor. Un aspect relevant este că 63% dintre respondenți consideră că prețurile actuale ale locuințelor sunt supraevaluate, în timp ce doar 32% estimează că acestea sunt corect evaluate în raport cu piața.
Analiza indicatorilor macroeconomici precum inflația și PIB-ul este esențială pentru înțelegerea dinamicii economiei și a riscurilor de stagflație. În contextul actual, inflația pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2027) este estimată la 6,09%, deși 84% dintre participanți consideră că rata inflației va scădea față de nivelul actual. Incertitudinea rămâne ridicată și în ceea ce privește prețul petrolului Brent, care este anticipat la o medie de 87USD/baril.