Angajații din România manifestă un nivel ridicat de implicare în activitatea cotidiană, însă acest efort este alimentat tot mai des de teama de a pierde locul de muncă. În ciuda rezultatelor livrate, moralul echipelor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, pe fondul incertitudinii economice și a riscului de reorganizare. Această situație creează o discrepanță între productivitatea observată și starea de bine reală a forței de muncă din companii.
Cercetările publicate în 2026 relevă o contradicție între datele Gallup și studiul MKOR Employee Sentiment România 2026. Conform raportului Gallup, România se află pe locul al doilea în Europa la implicarea angajaților, cu o rată de 31%, mult peste media europeană de 12%. Totuși, studiul MKOR arată că procentul angajaților care consideră locul de muncă nesigur a crescut de la 20% la 31% în doar doi ani, indicând o presiune psihologică crescută.
Expertul Rareș Manolescu explică faptul că energia investită de angajați nu mai este orientată spre construcție, ci spre protejarea status-quo-ului. Această abordare defensivă apare deoarece oamenii simt nevoia să își demonstreze utilitatea prin acceptarea unor responsabilități suplimentare pentru a evita să devină dispensabili. Pe termen lung, acest regim de lucru sub presiune constantă poate duce la epuizare profesională și la deteriorarea relațiilor dintre colegi din cadrul organizațiilor.
Contextul economic este marcat de o creștere a numărului de persoane concediate colectiv, care a urcat cu 21% în 2025 față de anul precedent. În luna ianuarie 2026, au fost raportate intenții de disponibilizare pentru aproximativ 4.700 de persoane, ceea ce amplifică sentimentul de nesiguranță. Această instabilitate este accentuată și de schimbările rapide aduse de digitalizare și de adoptarea inteligenței artificiale, tehnologii care generează temeri legate de adaptarea rapidă a angajaților.
Studiul global Microsoft din 2026 subliniază această prăpastie dintre percepții, arătând că 81% dintre manageri se simt în siguranță să propună abordări noi, în timp ce doar 67% dintre angajați au aceeași încredere. De asemenea, 65% dintre cei care utilizează inteligența artificială se tem că vor rămâne în urmă dacă nu se adaptează rapid. Această diferență de viziune sugerează că sentimentul de siguranță nu este distribuit uniform în cadrul structurilor organizaționale.
Evoluția pieței muncii din România reflectă o perioadă de tranziție marcată de volatilitate, unde companiile trebuie să gestioneze presiunea asupra costurilor și reorganizările. În acest peisaj economic, indicatorii de performanță pur cantitativi pot masca riscuri majore de retenție și sănătate mentală. Succesul pe termen lung depinde de capacitatea liderilor de a oferi autonomie, dezvoltare profesională și o comunicare transparentă în perioadele de schimbare.