Analiza datelor comparate între anii 2016 și 2025 indică o schimbare majoră de paradigmă în economia României, caracterizată printr-o scădere a consumului de energie. Această evoluție este determinată de declinul marilor platforme industriale și de creșterea numărului de prosumatori. În ultimul deceniu, economia națională a trecut printr-un proces de dezindustrializare, transformând un sistem bazat pe consum industrial masiv într-unul mult mai fragmentat și dependent de eficiența energetică la nivel individual.
În ceea ce privește gazele naturale, consumul total a scăzut de la nivelurile de 11-12 miliarde de metri cubi pe an în 2016, la doar 9 miliarde mc în 2025. Această scădere de aproape 25% este influențată direct de temperaturile mai blânde din sezoanele reci și de restrângerea activității sectoarelor energofage. În 2016, industria, incluzând rafinăriile și combinatele chimice, absorbea peste 55-60% din totalul consumului de gaze, o pondere care a suferit modificări drastice.
Sectorul industrial este principalul responsabil pentru această scădere, înregistrând o prăbușire estimată între 25% și 30% față de nivelul din 2016. Șocurile prețurilor gazelor din perioada 2022-2025 au forțat închiderea sau funcționarea intermitentă a unor piloni industriali majori. De exemplu, toate combinatele din grupul InterAgro s-au închis, în timp ce Azomureș, singura fabrică rămasă, a funcționat doar intermitent, cu perioade lungi de pauză în producție.
Paralel, consumul de energie electrică a cunoscut și acesta o scădere, trecând de la un interval de 53-55 TWh anual în 2016 la 50 TWh în 2025. Vârfurile de sarcină orară, care în 2016 atingeau frecvent pragul de 9.000-9.500 MW, s-au stabilizat în 2025 la valori cu 5% până la 10% mai mici. Această tendință este susținută de aportul a peste 100.000 de prosumatori care acoperă o cotă semnificativă din necesarul casnic și comercial.
Sectorul casnic și-a majorat ponderea relativă în structura consumului, deși consumul specific pe gospodărie a scăzut datorită eficienței termice. Îmbunătățirile prin programe de izolare și utilizarea centralelor de nouă generație au redus necesarul, însă tot mai mulți români au ales încălzirea individuală. Această schimbare a avut loc pe fondul prăbușirii sistemelor de termoficare centralizate în multe zone ale țării, ceea ce a dus la o dependență de soluțiile termice proprii.
Evoluția consumului energetic în România reflectă o tranziție către o economie mai puțin dependentă de rețelele mari de transport și mai axată pe producția descentralizată. Această schimbare de structură, marcată de reducerea ponderii consumatorilor industriali mari și de adoptarea panourilor solare, modifică modul în care resursele energetice sunt distribuite și utilizate în rețeaua națională de transport.