O analiză realizată de Federația Patronală FinBan, bazată pe datele furnizate de BCE și BNR, relevă faptul că marja dintre dobânda cerută pentru creditele ipotecare și cea plătită pentru depozite a fost, în ultimul deceniu, mai mică în România decât în Polonia și Ungaria. Studiul evidențiază o piață de retail banking în care băncile concurează intens pentru clienți, atât prin prețul creditelor, cât și prin dobânzile oferite economiilor. Această competiție afectează direct spațiul de profit al instituțiilor financiare.
Datele statistice oferă o imagine clară asupra evoluției acestor marje pe termen lung. În perioada august 2016 – iulie 2026, media diferenței dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost de 2,52 puncte procentuale în România. Această valoare este inferioară celor din Ungaria, care a înregistrat 2,56 puncte procentuale, și din Polonia, unde media a fost de 3,18 puncte procentuale. În ciuda unui risc de țară constant mai ridicat, băncile românești au lucrat cu marje mai mici.
Situația actuală indică o presiune concurențială și mai accentuată în ultimele luni. În iulie 2026, diferența dintre dobânda la creditele ipotecare și cea la depozite a ajuns la doar 1,31 puncte procentuale în România, fiind cea mai redusă valoare dintre cele patru economii analizate, inclusiv Cehia, care a înregistrat 1,87 puncte procentuale. România menține cea mai mică diferență din regiune consecutiv timp de 18 luni, începând cu februarie 2025, ceea ce confirmă o tendință de scădere a marjelor.
Sectorul creditelor de consum a cunoscut, de asemenea, o evoluție semnificativă între februarie 2024 și iulie 2026. Dobânda la noile credite de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%, în timp ce dobânda la depozitele noi la termen a coborât de la 5,53% la 5,03%. Rezultatul este o reducere a diferenței dintre aceste două tipuri de produse de la 7,23 puncte procentuale la 5,56 puncte procentuale, indicând faptul că prețul creditelor de consum s-a ieftinit mult mai rapid decât dobânzile de economisire.
Băncile au adoptat și strategii de protejare a clienților prin schimbarea structurii produselor. În ianuarie 2026, ponderea creditelor de consum cu dobândă fixă a ajuns la 89%, comparativ cu 68% în ianuarie 2024. La nivelul creditelor ipotecare, ponderea celor cu dobândă variabilă a scăzut drastic de la 68% la 32% în același interval. Această tranziție spre dobânzi fixe transferă riscul unei eventuale creșteri a ratelor de la client către bancă, oferind o mai mare predictibilitate consumatorilor.
În contextul macroeconomic actual, inflația și ratele dobânzilor de referință influențează direct costul banilor. În 2025, inflația medie anuală a fost de 7,3%, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a BNR a fost menținută la 6,50% pe tot parcursul anului. Aceste niveluri ridicate explică de ce dobânzile de credit pot părea mari pentru clienți, chiar dacă marja comercială a băncii este, în realitate, tot mai strânsă din cauza concurenței și a costurilor de finanțare.