Băncile din România obțin câștiguri nete din dobânzi mai mici în comparație cu instituțiile financiare din Ungaria și Polonia, conform unei analize publicate de Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România. Datele utilizate în studiul Federației Patronală FinBan provin de la Banca Centrală Europeană și de la Banca Națională a României. Această concluzie vine într-un moment în care sectorul bancar este vizat de o investigație a Consiliului Concurenței privind posibila manipulare a indicatorului ROBOR.
Analiza realizată de Federația Patronală FinBan arată că, în ultimul deceniu, marja de dobândă a băncilor românești a rămas inferioară celei din Polonia și Ungaria. Această situație apare în condițiile în care România prezintă cel mai ridicat risc de țară dintre cele trei state menționate. Federația explică faptul că, în contextul unui risc mai mare, marjele mai mici sunt rezultatul unei concurențe intense pe piața de retail banking, care beneficiază consumatorii.
În ceea ce privește creditele pentru locuințe, România deține cea mai mică marjă din grupul analizat, ocupând prima poziție în acest sens de 18 luni consecutiv. Media diferenței dintre dobânda la creditul ipotecar nou și cea la depozitul nou a fost de 2,52 pp pentru România, în timp ce Ungaria a înregistrat 2,56 pp, iar Polonia 3,18 pp. În iulie 2026, această diferență în România a fost de doar 1,31 pp, comparativ cu 3,13 pp în Ungaria și 3,27 pp în Polonia.
Riscul de țară pentru România este semnificativ mai mare, fiind cuantificat printr-un CDS pe cinci ani de aproximativ 140 de puncte de bază. La acest nivel, costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriilor de către stat este de peste două ori mai mare decât în Ungaria și de aproape trei ori mai mare decât în Polonia. În ciuda acestor costuri, dobânda-cheie a BNR, situată la 6,50%, rămâne cea mai ridicată dintre cele patru țări analizate.
Sectorul bancar românesc a preluat o parte importantă din riscul de dobândă, în special la nivelul creditelor de consum. Aproape 89% din noile credite de consum au dobândă fixă pe întreaga durată, o creștere față de 68% în ianuarie 2024. Această structură a produs o situație în care creditele de consum s-au ieftinit de peste patru ori mai rapid decât au scăzut dobânzile oferite la depozite, protejând astfel ratele de plată ale clienților.
Monitorizarea marjelor de dobândă este un proces constant în cadrul Uniunii Europene, deoarece acestea reflectă echilibrul dintre riscul de creditare și profitabilitatea instituțiilor financiare. În România, indicatorii de risc, precum CDS-ul, influențează direct costul capitalului pentru bănci. Diferențele de marjă observate între România, Ungaria și Polonia evidențiază dinamica specifică a piețelor de creditare din Europa Centrală și de Est.