Autoritățile fiscale din România utilizează analiza datelor disponibile pentru a identifica persoanele care prezintă un risc de neconformare la declararea veniturilor. Această metodă de lucru contribuie direct la selectarea cazurilor care vor fi supuse controalelor fiscale, în special în cazul persoanelor cu patrimonii semnificative. Procesul de identificare se bazează pe evaluarea concordanței dintre veniturile raportate și patrimoniul deținut de contribuabili, într-un context de monitorizare sporită a activelor.
În România, persoanele cu averi mari sunt monitorizate de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această entitate vizează persoanele rezidente fiscal în România care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea acestei direcții include atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale pentru a analiza sursele de finanțare și tranzacțiile efectuate.
Datele recente furnizate de ANAF relevă rezultatele acestor proceduri de monitorizare aplicate în perioada de referință. În primul semestru al anului 2026, autoritățile au analizat date aferente perioadei 2020-2024 pentru a detecta riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Ca urmare a acestor analize, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control.
Consultantii fiscali Corina Mîndoiu și Cătălina Butan, de la EY România, subliniază importanța respectării obligațiilor fiscale în acest context. Aceștia recomandă persoanelor cu averi mari să declare corect și integral veniturile și să păstreze documentele relevante privind tranzacțiile și sursele de finanțare. Conform experților, contextul actual impune o atenție sporită asupra păstrării documentației necesare pentru a justifica patrimoniul și fluxurile de capital.
La nivel european, discuțiile privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari sunt pe agenda Parlamentului European. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează la un raport propriu, analizând dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții. Se pune accent pe necesitatea cooperării internaționale, pe mobilitatea capitalului și pe implicațiile taxelor de exit, într-un moment în care averea privată din Uniunea Europeană a crescut semnificativ.
Monitorizarea fiscală riguroasă se încadrează într-un cadru macroeconomic în care indicatorii de stabilitate sunt urmăriți constant. De exemplu, în raport cu evoluțiile economice recente, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026. Această evoluție a venit într-un context în care investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei, subliniind importanța colectării eficiente a veniturilor fiscale.