Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci în luna iunie 2026 cu amenzi care însumează 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane euro. Această decizie vizează încălcarea normelor de concurență și a legii concurenței prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Banca Națională a României a semnalat că valoarea acestor sancțiuni este de aproape 30 de ori mai mare decât amenda aplicată în dosarul european privind EURIBOR, raportată la activele bancare ale instituțiilor sancționate.
Investigația autorității a indicat faptul că instituțiile de credit participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimbul de informații confidențiale și strategice. Aceste schimburi de date au vizat în special prețul, influențând procesul de fixing al indicelui. ROBOR reprezintă rata de referință pentru plasamentele negarantate în lei și reflectă nivelul la care băncile oferă lichiditate altor instituții pentru diferite scadențe, fiind un indicator esențial pentru contractele de credit cu dobândă variabilă.
Banca Națională a României a solicitat clarificări oficiale din partea Consiliului Concurenței pentru a evita confuziile și acuțiile nefondate. BNR dorește să înțeleagă care sunt prevederile legale încălcate, având în vedere că regulamentul pieței monetare este considerat respectat. De asemenea, autoritatea centrală întreabă cum poate fi interpretat un schimb de informații într-un cadru de transparență și cum se poate stabili nivelul ROBOR care ar fi fost corect în locul celui publicat.
Sancțiunile pot declanșa un val de litigii din partea clienților care au avut credite indexate cu ROBOR. Aceste procese juridice pot genera pierderi pentru bănci mult mai mari decât amenzile aplicate, pe termen lung. În plus, sectorul bancar se confruntă cu costuri suplimentare cauzate de deteriorarea cadrului macrofinanciar și de scăderea perspectivelor de creștere economică a României pentru anul 2026, ceea ce crește riscul de nerambursare a creditelor din partea companiilor nefinanciare.
Impactul acestor măsuri poate afecta nu doar băncile, ci și veniturile statului din impozitul pe profitul bancar sau ratingul suveran al țării. Există riscul ca eforturile financiare ale statului să crească în cazul necesității de recapitalizare a băncilor cu capital de stat. Totodată, amenzile pot afecta percepția externă asupra stabilității sectorului bancar românesc, determinând posibile realocări ale unor jucători importanți sau scăderea investițiilor pe termen scurt și mediu.
Nivelul amenzilor aplicate în acest caz depășește valoarea cumulată a tuturor sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței în ultimii 10 ani pentru toate sectoarele economiei românești. Această situație apare într-un context în care România înregistrează cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană. Analizele actuale nu iau în calcul eventuale deteriorări și mai severe ale condițiilor economice provocate de instabilitatea politică sau incertitudinile geopolitice.